Am gasit si eu nitel timp sa mai rasfoiesc bloguri. Si nu m-am incurcat! 😆 nu mai trecusem de mult pe la unele domnite, dar asta nu inseamna ca le-am uitat!
Si-asa am dat la Hubbis peste un articol kilometric ( se putea si mai lung zic eu, subiectul este inepuizabil) in care ne povesteste despre cat de obsedati si de porci sunt UNII barbati. Nici nu stiu daca ar trebui sa-i numesc barbati…Simpla prelungire dintre picioare nu le da dreptul de a apartine genului masculin, cred eu.
Dar revenind…articolul scorpiutei m-a facut sa imi aduc si eu aminte de cate experinte asemanatoare am avut si eu parte. Destule, din nefericire. Si daca Hubbis are parte de invitatii porcoase, apai barbatii au ce au cu buzele mele. Si stiti ca e enervant si frustrant intr-un fel? 😆 Pentru ca majoritatea coboara privirea spre sani sau spre fund. Nu si in cazul meu. Cei mai multi se opresc la buze, ca si cum mai jos nu ar avea ce vedea! 😆 Va dati seama sper ca glumesc… tare mi-ar placea uneori sa am platfus pe tot corpul, ca sa pot merge linistita pe strada. Norocul meu ca nu in treacat, nici unul nu poate sa-mi arda cate o palma sau sa ma atinga. La fund se ajunge mai usor, la buze e mai dificil :).
Da, de intamplari de-astea am avut parte cu toate, mai mult ca sigur. Si incercam sa le uitam, pentru ca le consideram penibile si scarboase. Si incercam sa avem grija de noi ( da, umblu cu spray-ul paralizant in buzunar, chiar daca stiu ca nu e extrem de eficient) pentru ca stim ca experientele astea ne marcheaza. Si incercam ( unele dintre noi! ) sa ne imbracam mai decent cand suntem singurele pe strada, dar ce te faci cu cei care te claxoneaza chiar si iarna, cand ai pe tine o geaca pana in pamant si esti infofolita mai ceva ca o araboaica? E grele, ma fetelor..
Insa in cele mai multe din cazurile astea, am avut noroc sa nu fiu neinsotita, ci cu vreuna din prietenele mele. Si altceva e cand imparti nervii sau spaima in 2. De cele mai multe ori, am fost colega de „Ce dracu’ ne facem?” cu Habiba… Am invatat sa ii mirosim de la o posta pe indivizii dubiosi si deja avem tot felul de tactici pentru a-i evita. Se stie deja ce inseamna „Habiba, opreste-te un pic, MA SUNA TATA!” sau „Fata, hai sa traversam”. Cealalta nu mai intreaba nimic, ci doar executa. Insa ce te faci cu indivizii care se plimba cu prietena de mana si cand trec pe langa tine, iti plimba subtil mana pe fund sau pe vreun san? Nu poti prevesti fanteziile unui barbat…
Da, am scris foarte random in articolul asta. Insa am simtit nevoia sa ma exprim si cred ca Hubbis m-ar fi impuscat daca i-as fi dat un ditamai comentariul pe blogul ei. Concluzia este ca e greu sa fii femeie in ziua de azi, dar si mai nasol e sa fii unul dintre acei barbati care trec pe strada si plini de „libidonisism” ii marturisesc unei femei ce i-ar face. Se gandesc oare acei barbati ce le-ar face femeia respectiva daca ar avea un cutit, un pistol si muschii lui Arnold Schwarzenegger? 😆

Am ajuns si eu astazi prin regie, pentru a doua oara. Ce a fost nou fata de data trecuta a fost faptul ca am vazut cum arata o camera din camin ( de baieti). Nu pot spune ca e rau, dar mai bine ma abtin. I-am zambit frumos Habibei mele cand m-am intors ACASA! 🙂
Nu cladirea si nu mediul conteaza, cat faptul ca am avut ocazia sa aud niste discutii intre baieti demne de toata mama psihanalizei ( da, am fost la un etaj plin de exemplare masculine). Erau si cateva fete, care fie aveau camerele prin zona, fie erau pierdute pe acolo. Si cate nu au auzit urechiusele mele despre acele gagici mai bune sau mai putin bune…si pentru a nu stiu cata oara mi s-a confirmat faptul ca barbatii sunt de N ori mai barfitori decat femeile… Doar ca ei nu constientizeaza asta! Se considera a fi barfa doar ” ce fusta ti-ai mai luat?”, „uite-o pe Moni ce fund mare are!” sau „parasuta aia din grupa 10 si-a pus silicoane; oare cat or fi costat?”. Bine ma, dar „ah, ce-as rupe fusta aia cu dintii!”, „ce fund bune are aia!” sau „frate, ce balcoane are aia!” ( si asta curatand un pic limbajul si limitandu-ma doar la aceste cateva afirmatii ) nu e tot barfa?! Aaah, e doar relatare si impartasire de opinii… 🙂
All in all, sunteti funny, ma baieti. Mie chiar imi face placere sa mai stau in mijlocul vostru cateodata si sa aud ce mai debitati. Poate pe voi va plictiseste sau va enerveaza un grup de fete care in care se chicoteste si se vorbeste mult, dar voi chiar sunteti fascinanti! ( cel putin pentru mine). Ce mai barfiti nou? 😀

Stiam eu ca Sandra e nebuna. Acum m-am convins! 😆 Dar imi place de ea. Nu ma asteptam sa cunosc atatea persoane de treaba si nici sa ma atasez de cateva inca din primele saptamani petrecute la facultate. E placut sa vad ca pot tine enorm si la prietenii care nu s-au legat neaparat acum 10 ani. Bine spunea Septimiu Chelcea… „nu tot ce e vechi e si profund”. As completa eu ca nu tot ce e nou e superficial sau lipsit de importanta. Dar deja aberez.
Coleguta mea creata mi-a trimis urmatorul mesaj pe facebook ( da! Facebook 😆 ):

O prietena mi-a sugerat ca ar trebui sa facem ceva special pe facebook pentru a spori transparenta si constientizarea luptei contra cancerului de san la femei, pe luna octombrie.

E un lucru usor de facut si va propun sa participam impreuna astfel incat sa devina un eveniment memorabil.

Anul trecut ideea era sa posteze fiecare pe peretele facebook culoarea sutienului sau. Aceasta initiativa feminina a lasat in dubiu barbatii timp de cateva zile, in timp ce femeile pareau ca scriu aleatoriu niste culori.

Jocul din acest an are legatura cu geanta voastra. Va trebui sa scrieti pe perete unde anume va lasati geanta in momentul in care intrati in casa sub forma „Imi place pe….” si adaugati locul. De exemplu:”imi place pe pat” sau „imi place pe masa din bucatarie” sau „imi place pe scaunul de la birou”. Ati inteles?

Bine! Scrieti raspunsul vostru pe (status) peretele facebook (si nu ca raspuns la acest mesaj!) si trimiteti la cat mai multe femei acest mesaj.

Mi-a placut ideea la nebunie! 🙂 Adica nu cred ca e ceva cu o finalitate palpabila, nu cred ca ar avea alt scop decat cel de distractie. Si nu puteti spune ca nu e funny sa vedeti pe la statusuri chestii de genul: ” Mie imi place pe canapea!”, „Mie imi place pe cuier!” sau „Imi place In bucatarie, langa cuptorul cu microunde!” :lol:. Ii face pe multi sa ridice o spranceana sau sa se scarpine in cap. Deci care aveti cont de Facebook si va surade si voua acest juculet, dati-i bataie! Care nu, dar totusi aveti cateva idei traznite, va puteti manifesta aici. Uimiti-ma!

De fapt, sunt asa de cateva zile, de miercuri, de cand am dat nenorocitul ala de examen psihologic! :-L Pe scurt: NU VA STRESATZI CA VI SE UMFLA BOTU’!
Mda, si vorbesc foarte serios. Nu va luati dupa ultrafolositele sintagme ” nu te supara/ nu te incrunta/nu te stresa ca iti apar riduri!”. Ma’ ass! Alea se fac in ani de zile! Buzele vi se vor umfla imediat, nu ochii…
Sunt sigura ca nu sunt alergica la nimic, nu e din cauza produselor cosmetice folosite pt ca nu am schimbat nimic si ce aveam deja nu depasise termenul limita, deci…totul e pe baza de stres!
Si lumea nu intelege ca nu mi-am facut nimic intentionat la buze! Asta mi se pare incredibil! Am stat 6 ore nemancata si nebauta, stresata si nervoasa pana peste cap si rezultatul a fost buze ca ale Marinelei Nitzu ( da, exagerez, dar EU NU DUCEAM LIPSA DE BOT!). Barbatilor le curg balele dupa mine pe strada iar femeile ma privesc invidioase, intrebandu’se cate mii de euro o fi platit siliconata dracu’ pentru o operatie ca asta! Si nimeni nu se prinde ca e o senzatie foarte neplacuta pentru mine…Mda…Si cauta, Dano, un machiaj bun pentru in seara asta la banchet, care sa mai ascunda cat de cat botu’ tau 4X4 = Angelia Jolie e nimic pe langa mine…

Sfaturile mele pentru fete mai mult ( dar si pt baieti – poate aveti noroc si vi se umfla altceva :lol:) sunt urmatoarele:
1. Nu va mai stresatzi si nu va enervati din orice, indiferent cat de puternice sau de sensibile ati fi! Nu se stie ce reactii s’ar putea sa aveti…
2. Daca nu sunteti mai mult decat insensibile, nu dati la politie!
3.Daca va doriti buze mai mari, DATI LA POLITIE!

Poate ati vazut si voi la TV urmatorul articol… Eu am fost si mai shocata cand am vazut filmuletzul de mai jos si mi-am zis „La dracu’, tipu’ asta are sanii mai mari decat mi i-ash fi visat eu vreodata! :O ” . Sa-mi dau doua palme si mai multe nu!
Eu inteleg femeile care isi pun silicoane, care isi modifica buzele, care au tot felul de operatii estetice…sunt femei, la naiba! Nu ca barbatii ar fi niste brute necizelate, dar noi simtim nevoia de frumos mult mai mult decat o simtiti voi! Si chiar si asa, mai avem si alte motive pentru care ne dorim sanii mari… Dar mi se pare atat de aiurea sa vad UN BARBAT CU SILICOANE (click aci) !!! Pai ce facem…daca imi pun si eu implanturi, mergem amandoi periodic de manutza la control? Hai ca maine-poimaine ne si machiem impreuna, folosim aceeasi marca de fond de ten…si-asa ma complexeaza Dudu Steel pentru faptul ca e de 1000 de ori mai bine pensat decat mine…acum cand merg pe strada trebuie sa fiu complexata si de un barbat care are sanii mai mari ca ai mei?!
Stiam si eu de sala, de steroizi… Ba, dar eu spun ca un baiat trebuie sa fie baiat si o fata trebuie sa fie fata! Vorbea Deliutza aici despre o leapsa cu 5 lucruri tipic masculine pe care poate si ea sa le faca…sincer sa va spun, cateodata si eu pot fi la fel de dezordonata si de nepasatoare precum baietii, cateodata ma enervez atat de tare cand ma uit la cate o emisiune despre politica, incat imi vine sa rup pisica-n doua, cand ma enervez sunt in stare sa bag la 4 metri sub pamant si cel mai musculos/ siliconat barbat si de multe ori intorc capul dupa motoare mai ceva decat fostii mei prieteni!
E normal ca ei sa aiba anumite apucaturi ca ale noastre si noi sa le furam lor cateva indatoriri si caracteristici…dar de aici pana la a-si pune si silicoane…hai ma ! De-acum incolo n-o sa mai fiu timida la prima intalnire, ci am sa-l dezbrac pe prietenash inca de dinainte de a-l intreba cum il cheama, ca sa vad daca are pectorali falsi…de-abia apoi voi putea da verdictul, dupa situatie: ” Dana, incantata!” sau „Dana, scarbita! – ai o punga, te rog?”..

Gata! Am recunoscut-o si acum un intreg cosmos masculin poate sa imi sara in cap! Femeile sunt paranoice, frate! Mereu suspicioase, cu sau fara motive! Si nu ma refer aici la cele care se simt inselate ( fara foc nu iese fum, deci ceva stiu ele), nu ma refer nici la cele nebune, care fac mereu crize sau creeaza cate un scandal.Nu vorbesc despre perioadele alea ale lunii cand suntem indispuse, ma refer la femeile care parca sunt mereu pe stop, la femeile care sunt vesnic suspicioase!
Intr-o singura ora de stat in oras am depistat doua tipuri de femei care au mereu impresia ca ceva nu e bine: gardienele si controloarele de pe tramvai/troleu etc. Am intrat in Mega Image cu Habiba si in afara de faptul ca o multime de priviri s-au indreptat brusc spre noi ca si cum am fi fost detinute fugare dintr-o inchisoare americana, o gardiana de vreo 40 si ceva de ani incepuse sa ne urmareasca serios cu privirea, ca si cum ceva ar fi fost putred. Ne-am gandit ca am intrat noi ca fraierele pe unde nu trebuie ( ni se mai intampla :”> ). Doar ca tipa a continuat sa se plimbe amenintatoare dupa noi printre rafturi, in timp ce noi incercam sa gasim naibii cat mai repede standul cu cosmetice! Dupa ce depasim cu greu tenatia de a arunca in cos cateva pungi de chips’uri ( ne-am multumit cu niste biscuiti amarati), mergem la casa sa platim. Asteptandu-ne randul, vedem ditamai standul cu prezervative…si ne umfla rasul ( discret, pe bune!). Adica, cum naibii sa ramanem serioase cand vedem niste prezervative UltraThin ( cam naspa pt baietzii care le folosesc 😆 gen..cat de thin sa fie?! =)) mi-a explicat Habiba ca inseamna altceva..whatever) sau altele – Performance ( n-as vrea ca un tip sa intre in cartea recordurilor avandu-ma pe mine drept cobai)???? Si HOP! apare alt cerber! O ditamai femeia in spatele nostru care se uita dubios la noi. Zevzeaca avea impresia probabil ca vrem sa bagam in buzunar o cutie de prezervative; ne-ai prins, femeie! Ne-ai citit ca pe niste carti inchise.. 😆
Cand urcam in troleu, ii spun Habibei sa bage mai repede biletul; imi mirosea a hoit – controloare! Trebuie sa recunosc ca m-am inselat partial, nu era vorba despre o femeie pe care o banuiam…dar dupa 2 statii vine o tipa care parea chiar ok si ne cere biletele; dezamagita, le valideaza. Cand intorc capul, mai vad inca o femeie care se luase in gura cu o controloare. Inainte sa cobor, stupoaaare! Mai vad inca una…si inca 2 ! Jesus! 6 controloare! Una statea ca o shefa cu coatele pe 2 scaune si zambea malitzios..
Bai, femeile astea sunt paranoice tare, zau! Eu inteleg ca meseria le cere sa controleze, sa aiba grija..dar nici in halul asta! Eu detest vanztoarele sau gardienele astea care nu numai ca stau cu ochii pe tine, dar te mai si urmaresc printre rafturi! Barbatii sunt mai subtili cand vine vorba de asa ceva, serios! Bravo baieti…aveti 1-0 la faza asta!

Igaveuponlife are un articol foarte simpaticutz in care ne lamureste el care este treaba cu barbatzii care fac ca toti dracii cand vad pe strada cate o femeie frumushica (sau nu). Mi-a placut atat de mult ceea ce a scris, incat a intrat imediat la blogroll si am sa mai trec pe la el, mai ales ca e scopion de-al meu 😀
Revenind la ce spuneam mai devreme, Igaveuponlife spune ca barbatii ne fluiera sau ne claxoneaza pentru ca efectiv sunt in pana de idei si ca altfel nu prea stiu cum sa se bage in seama. El a fost dulcic asa, mai ales prin exprimarea de la sfarsit in care face gesturi disperate de afirmare (daca am sa aud pe strada un baiat care imi striga „Heello!!Hello!!Aici sunt! Nu ma vezi?” o sa ma umfle rasul si am sa-l consider mai mult decat sweet!). Doar ca…ma, eu n-am vazut un singur baiat dulcic care sa strige dupa mine pe strada! Si credeti-ma, nu e nici o tentativa de lauda, dar mi se intampla chestia asta zilnic! Prima data cand il aud pe unul ca ma pasaie, trec zambind si scotzand sanii la inaintare: asta a fost confirmarea ca azi arat la naibii de bine! Al doilea care miorlaie ceva imi arata ca sunt in forma azi si apreciez complimentul.Dar deja de la al treilea in sus devin stresata si traversez strada bagandu-mi si scotandu-mi ce nu am, chiar daca nu e frumos.

Ma, stiti care e faza? Noi am vrea sa fim admirate de baieti dragutzi si de treaba, dar faza e ca nici un baiat respectabil sau cu ceva bun simtz nu zbiara dupa o fata pe strada, indiferent cat de buna ar fi aia! In cel mai extrem caz, tipu’ cauta o baie imediat ca sa se…elibereze sau isi infraneaza dorintza de a spune ceva, multumindu-se doar cu a privi si a le spune prietenilor lui ce i-ar face brunetei care doar ce a trecut. Iiiiinsa, astea sunt cazurile fericite…de obicei, cu noi se baga in seama tzaranii, tziganii, manelistii, muncitorii sau orice clasa sociala cu care clar nu vrem sa avem de-a face!
Mie mi se intampla de fiecare data cand ma duc la sala sa dau peste niste muncitori care lucreaza in apropiere la nu stiu ce constructie. De fiecare data, DAR DE FIECARE DATA, se gasesc cel putzin 2-3 care sa se opreasca in loc ( asta daca nu cumva o fac toti) si sa inceapa cu „pssst, miaaau, frumoasoooo, ahh!”. Evident ca nu raspund si merg inainte in treaba mea. Eh, daca nu ii bag in seama, imediat din frumoasa ma transform in „faa curva dracu’!! fitzooo! zdreantza naibii!”. De ce…? 🙂
Bai, la ce va asteptati?! Sa ne lasam agatzate pe strada?! Avem si noi mandria noastra dar de cele mai multe ori, pretentziile noastre! Ce vretzi sa facem?! Sa ne oprim din ceea ce facem, sa va multumim pt faptul ca va curg ochii in gura dupa noi si dupa sa sarim in primul boschete cu voi?! Nu merge asa…asta pt ca repet: de obicei, baietzii atragatori si cu ceva creier, nu se preteaza la agatzamente de-astea ieftine! Daca am sa vad vreodata un baiat care imi inspira ceva, jur ca am sa ma opresc si am sa-i dau macar numarul meu de telefon ca sa vorbim 2-3 chestii la o cafea! 🙂

Sunt feminista convinsa 🙂 am mai spus’o de 1000 de ori dar cred ca v-ati prins doar din simplele mele comentarii de ceva vreme incoace. Eu sunt convinsa ca vremurile s-au schimbat, ca suntem si noi capabile sa fim la putere, sa fim lidere, sefe in casele noastre…
Am vazut acum cateva filmul propus de Grapefruits – „Mona Lisa Smile” si mi-a placut mai mult decat ma asteptam. Daca as fi trait prin anii ’50 in America, personajul prinicipal feminin al acestui film ar fi fost o oglinda perfect finisata pentru mine 🙂 De ce sa ne casatorim, sa fim intretzinute si sa inghitim atatea magarii, cand si noi avem studii si putem face cariera? De ce sa credem ca suntem mereu la mana lor? De ce ne grabim atata sa ne maritam? Dar mai ales, de ce avem impresia ca fara ei nu putem reusi? Evident ca nu ma refer aici la acea latura sentimentala… din punctul asta de vedere, fara barbatzi chiar nu se poate, suntem condamnatzi sa ne iubim unii pe altii, sa ne inselam, sa renuntzam, sa ne indragostim si sa reluam povestea again and again. Incerc doar ca ridic intrebarea…pot fi femeile lideri cel putzin la fel de buni ca si barbatii?

Cerem egalitate de ceva vreme incoace si incercam sa combatem sexismul. Citeam pe blogul lui’ Grapefruits ca o femeie care vrea sa fie egala cu un barbat are standarde joase. Asa as spune si eu in mod normal pentru ca stim ca suntem mai bune! Stam mai bine cu nervii, putem gandi logic, vedem toate detaliile problemei, administram bine banii, suntem capabile sa elaboram planuri, avem fortza destula…intr’un cuvant, avem toate atuurile pentru a fi sefe. Acum, inca o intrebare… Putem conduce banci, firme, companii, dar este oare o femeie in stare sa ocupe functia suprema, cea de presedinte al statului ? Aici pana si eu as avea indoieli…
Discutam azi la studii sociale cateva caracteristici ale liderului/conducatorului perfect. Calitati care ni s-ar parea evidente s-au dovedit a fi relative…si toata lumea a spus de inteligentza, de pasiune, de realism, de obiectivitate, insa nimeni nu a mentionat daca ar fi de preferat ca seful statului sa fie un el sau o ea. Si atunci am inteles…noi suntem mai sensibile 🙂 suntem facute sa conducem, dar nu la superlativ. Avem perioadele nostre, suntem labile emotional. Eu deja imi imaginez doua femei care ar concura la presedentie: cea care ar pierde ar izbucni in lacrimi si ar face o criza pe loc! Poate noi nu ne-am gafa la fel de urat ca si barbatzii, dar nici bine nu ne-ar fi…
Este intr’un fel trist pentru mine sa constat chestia asta 😦 poate nu am dreptate si chiar as vrea sa fie cineva care sa imi dovedeasca ca lucrurile nu sunt asa cum le vad eu. Dar chiar nu vad nici o varianta feminina pentru Basescu sau Iliescu..Ceausescu nici atat…

Mnoh ( vorba lu’ Hubbis :D), eu mi’s femeie puternica 😀 Maaa rog, femeie nu’s inca, dar nici mult nu mai am… dar puternica stiu ca sunt…caracterul meu striga sus si tare asta. Nu se poate trece peste mine cu una cu doua, la fel cum trec eu peste altele. Si cum am invatat sa ajung singurica acolo unde vreau, cred ca pentru anishorii mei sunt de destul de independenta si de strong.

V-am povestit zilele trecute cum m-am hotarat sa merg la sala. Si data fiind febra musculara pe care o mai am si acum, conditia mea fizica poate fi inteleasa si de un handicapat. Doar ca stiti, fiind incapatanata si plina de vointza, eu chiar ma straduiesc! Alerg, imi dau sufletul pe banda, pe stepper, fac abdomene pana pic & stuff… Doar ca v-am spus ca stau cam prost cu fortza, asa ca antrenorul meu ma tot pune sa trag spate, piept, sa fac ridicari si tot felul de exercitii, vazand ca eu am fortza de matza birmaneza in mine. Si ma munceste… doar ca nu poate sa stea mereu langa mine, si zilele astea am observat eu ca mi’s singura mandra de la sectiunea cu aparte de fortza: in jurul meu, numai handralai si purtatori de organe sexuale masculine. Mi-am zis eu ca e de naspa tare, dar asta e! La fel cum eu stau cu nasu’ doar in exercitiile mele, m-am gandit ca si altii fac la fel. Eh bine, situatia nu era chiar asa…Ii vad cum ma studiaza in amanunt, ma enerveaza cand eu stau cu curu’n sus si ma chinui sa lucrez la nu stiu ce aparat si ei se opresc din ceea ce fac si band apa, se uita cu coada ochiului la fundul meu si apoi cand ma ridic, sparg imediat gasca. Si azi, culmea nesimtirii…ma duc eu sa-mi aranjez scaunul pt aparatul de tras la piept ( mereu e prea jos pentru mine, dovada clara ca barbatii ne sunt inferiori 😆 ). Greutatea era deja setata la vreo 60 de kg…si in timp ce eu ma pregateam sufleste, aud un voinic de langa mine: „Poti sa ridici atat, papusa?” si imi face semn catre greutatea pe care uitasem s-o modific. Poftim?! Adica, pardon! De cand imi duce el mie grija ce ridic si cat ridic?! si de unde mentalitatea ca nu as putea sa trag de fiare?! Adica 60 de kg e ceva, dar misoginismul din el m-a enervat atat de tare incat i-am raspuns „Da, e foarte usor de ridicat, nici nu simt…Ar trebui sa stii, doar nici tu nu simti ce ai in pantaloni, nu?”…si foarte feminina, m-am intors pe varfurile degetzelelor si am inceput sa trag piept cu 20 de kg 😀 Pai a dracu’ treaba, ma! Daca vezi ca se chinuie, las-o in pace! Daca eram putzin mai dezaxata, ridicam de 2 ori 60 de kg si picam lata dupa, dar am preferat sa-l fac pe el sa iasa din sala plin de rusine.
Lectie pentru toti baietii care au impresia ca fetele sunt amarate…sa le fie invatare de minte! Am mai spus-o si o mai spun: nimic nu e mai periculos decat o femeie jignita! 🙂

Hubbis mi-a recomandat un film acum ceva timp si din lipsa de ocupatie, m-am hotarat sa-l vad aseara (actually, azi-noapte). Habar nu are Hubbis ce mi-a facut! In ce hal m-a pus pe ganduri si cate intrebari m-a facut sa-mi pun de aseara incoace! Nu stiu daca e de bine sau de rau, dar „He’s just not that into you” m-a marcat grav!
Lasand la o parte distributia (care este excelenta: Scarlett Johansson,Jennifer Aniston,Ben Affleck,Drew Barrymore), ideea filmului mi se pare originala si foarte bine abordata. Scriam intr’un post acum ceva timp, ca inca de cand suntem mici, ni se spune ca atunci cand un baiat ne raneste, inseamna ca ne place. Habar nu aveti la ce poate duce chestia asta si cat de falsa este! Poate ca este valabila pentru cei de 4-5-6 ani, dar cineva ar trebui sa ne explice ca dupa ceva timp, lucrurile nu ma stau deloc asa.
Adica, hai sa ne luam drept exemplu pe noi, ok? Daca suntem la o cafea cu un baiat, first date, si tipu’ nu ne place, zambim frumos pana la sfarsit, facem schimb de numere de telefon, dar nu-l vom mai cauta dupa si nici nu-i vom raspunde la telefon pt ca…nu ne place! De ce s-ar purta baietii altfel?! De ce nu ar putea sa faca si ei la fel?! Un tip incearca sa ii fac lipeala unui coleg cu o tipa, respectivul se poarta frumos pe parcursul intalnirii si cand vine intrebarea criminala din partea fetei „Cand ne vedem?” sau „Ma suni tu?”, aici el zambeste frumos, da din cap…NORMAL CA DACA NU O PLACE, NU O SUNA! Dar nu! Noi trebuie sa ii scuzam mereu: nu vor sa sune imediat dupa ca sa nu para disperati, sunt plecati, au treaba, au uitat. Dupa ani buni de ros unghiile langa telefon sau in fatza calculatorului am invatat ca ei nu suna pentru ca pur si simplu nu vor! Nu vor sa ne vada, nu ne-au placut suficient ca sa continue. Un tip neineresat e un tip neinteresat!
Nu stiu daca mi-a facut bine sau rau sa vad filmul asta…La un moment dat, eram foarte deceptionata si mi se inecasera toate corabiile. Exact cand incepuse sa-mi tremure buza pentru ca am realizat cat de idioata am fost de ceva timp incoace, a sosit o replica de genul: ” Poate ca disec orice chestie si ma implic prea mult, dar macar imi pasa! Si am mai multe sanse sa-mi gasesc sufletul pereche decat tine! Tie, care nu iti pasa de nimic!”…Si atunci am fost mandra ca nu sunt indiferenta 🙂 mandra ca sunt fata si ma dau de ceasul mortii cand el nu ma suna sau uita de mine. Pentru ca paradoxul este ca, la sfarsitul filmului, exact cel care sustinea toata teoria asta despre barbatzi, a ajuns indragostit pana peste cap de cea mai disperata femeie ever, care isi cauta in orice coltzishor iubirea vietii ei 😀 Ea era exceptia lui de la regula…Si imi place sa cred ca mai exista muuulte astfel de exceptii si sper sa fiu una dintre ele! 🙂