Egoism pe toata linia!

Am ajuns la simpla concluzie ca perioadele de egoism ne fac bine (chestia e a dracu’ de subiectiva, deci puteti sa fiti de acord cu mine sau sa-mi spuneti ca sunt idioata; accept orice varianta). Cel putin, la mine incep sa se vada efectele si sunt sigura ca vor fi si mai evidente peste cateva saptamani sau luni.
Nu mai vreau sa ajut pe toata lumea; refuz! Cand am facut-o, ori nu am auzit nici un “multumesc”, ori nu am avut parte de pic de respect sau o farama de consideratie. Asa ca, de ce efortul? N-am sa pot niciodata insa sa renunt la voluntariat…insa de Mama Ranitilor mi s-a taiat!
Am trecut si de faza cu “banii nu pot cumpara fericirea”. As baga replica aia cu “ o cumpara deja facuta” ,dar deja e un cliseu si suna prea a pitzipoanca de New York. Nu generalizez, dar haideti sa fim seriosi: banii conteaza al naibii de mult! Am pus mereu iubirea fatza de un baiat inaintea pasiunii monetare si nu am sfarsit bine. Nu. Acum stiu ce sa aleg dintre bani si dragoste…cel putin pentru moment. Si cred ca banuiti si voi raspunsul meu. Va spun ca voi urla din toti plamanii “MAKE LOVE, NOT MONEY!” doar atunci cand voi avea casa si masina mea, un job stabil si un salariu nesimtit. Pentru ca nu prea ai voce sa faci declaratii amoroase cand te trezesti cu o durere de gat de la curentul care se produce intre buzunarul si portofelul gol. Hai sa recunoastem, pe bune! A nu se intelege totusi ca sustin materialismul, pentru ca imi provoaca sila. Cred doar ca ar trebui sa spunem lucrurilor pe nume.
Vreau sa ma gandesc mai mult la mine, la viata mea, la planurile mele. Va sugerez sa faceti acelasi lucru, indiferent daca ati inceput scoala, liceul, facultatea, masterul sau daca va stresati la acelasi job nenorocit. Daca nu ne gandim noi la propriile noastre nevoi si sentimente, atunci cine? 🙂
Da, sunt egoista. Si mi-a trebuit foarte mult timp ca sa ajung asa. Pentru ca sunt proasta de buna. Mi s-au umplut N pahare si sticle si butoaie pana sa zic STOP!.Stiu ca faza asta de “Choco este inceputul, cuprinsul si finalul in orice” imi va trece destul de repede. Nu sunt suficient de scorpie ca sa raman toata viata mea atat de egocentrista. Dar incerc sa ma bucur de perioada asta de “ nu dau 2 bani pe altii, pentru ca nu vreau si nici nu-i am!”. Si va spun sincer…MI-E BINE! Cu toata plecarea de acasa, treaba, cursurile, plimbatul si grija pentru ziua de maine, E BINE sa ma gandesc numai la sufletul meu si nu la al nu stiu carui nesimtit caruia nu ii pasa, care nu stie sa salute sau sa sune. Si sufletul meu va suna ocupat exact cand se va astepta mai putin! 🙂

 

„Dumnezeu nu-i inghite pe moldoveni!”.Se pare ca nici pe constanteni!

Am trait s-o aud si pe asta…si daca nu ar fi fost intr-un context tragic, as fi luat’o drept un banc penal si as fi ras…de fapt, asta fac si acum: rad..nervos :).
Sunt sigura ca ati vazut si voi la tv ce calamitati se petrec in tzara din cauza inundatziilor. Nu e prima si nici ultima oara, se incearca tot felul de masuri, se fac o garamada de campanii prin care se doneaza bani si bunuri sinistratilor. Cea mai populara este „Apele trec, Romania ramane”, dar acum doua seri am vazut la statusul unei colege un anuntz de genul ( valabil doar in Constanta): ” La Pavilionul Expozitional ( de langa hotel Malibu, intrarea in Mamaia) are loc un pragram de sprijin pt oamenii afectati de inundatii din Republica Moldova. Cine doreste sa doneze haine pe care nu le mai poarta sau nu ii mai vin, poate sa le aduca in aceasta locatie pana la data de 7 august.” M-a lovit imediat…fac voluntariat de 4 ani, stiu ce inseamna sa ajuti un om la nevoie. Mi-am zis sa trag zilele astea o curatenie generala atat in dulapul meu cat si al alor mei, ca tot gasesc cateva hainutze de care nu mai am nevoie si sa le duc cat mai repede, inainte sa plec la admitere. Mi-am informat si prietenele de planurile mele si mai schimb cateva vorbe cu niste cunoscuti din lista de mess…
Nu imi venea sa cred ca unii oameni cu educatie si cu o situatie materiala buna erau indiferenti la nenorocirile semenilor lor. Ba chiar mai mult, am auzit si replici idioate de genul „Dumnezeu nu-i inghite pe moldoveni, de-asta sunt numai inundatzii pe la ei!”. Uhm..PARDON?! Da’ nu tot Dumnezeu i-a facut si pe moldoveni?! Nu tot oameni sunt si ei?! Si ca sa vedetzi ironia dracului, chiar aseara a inceput sa toarne si la Constanta intr-un hal fara de hal. Au aparut tot felul de reportaje, articole…in zona falezei, nu mai stii unde se termina marea si unde incepe orasul. Case inundate, lucruri distruse, canalizarile nu mai pot inghiti atata apa. Si ghiciti ce? La noi a plouat doar o zi si a fost suficient sa se blocheze toata circulatia…ganditi-va la altii…si nici macar nu suntem moldoveni, suntem mandri ca suntem dobrogeni sadea…
De-asta va zic…daca sunteti din Constanta sau aveti drum prin zona, luati si cateva hainutze de care nu mai aveti nevoie; au altii! Cu tot respectul, dar bluza aia care va placea atat de mult si care va venea perfect acum 3 ani, n-o s-o mai purtati chiar daca slabiti nu stiu cate kg! O sa ii ajute mai mult pe altii decat v-ar ajuta pe voi stand aiurea in dulap…Si prin orasele voastre daca vedeti centre care se ocupa cu colectare de bani, bunuri pentru sinistrati, nu ezistati sa dati macar 10 lei 🙂 conteaza enorm! Asta inseamna sa fim oameni, ma…

 

Punct de primavara, alineat si paragraf de vara

A trebuit sa vina si 1 iunie ca sa’mi dau si eu seama ca nu mai sunt copil…Cu toate ca de vreo 2-3 ani incoace nu mai simt nici o emotie cand vine vorba de Ziua Copilului, am preferat sa cred ca o pot serba in continuare; pana azi.

Regret mult sfarsitul primaverii. Am fost mai linistita, mai fericita, mai odihnita si mai iubita decat stiu ca voi fi pe tot parcursul verii. In acelasi timp, vreau ca lucrurile sa isi vada de cursul lor, sa trec cat mai repede peste examen, emotii si admiteri si sa ma teleportez direct in luna august. Imposibil. De’asta plang cu un ochi pentru ca primavara s’a terminat si rad cu celalalt pentru ca a venit vara si stiu ca mai incolo multe griji se vor termina …
Stiu ca ma asteapta ditamai depresia, intrucat luna asta va trebui sa invatz pe branci. M’am eschivat eu pana acum, dar deja nu mai merge. Sunt pe ultima suta de metri. Afara este deja o vreme prea frumoasa ca sa stai inchis in dormitor sa invetzi ( indiferent daca e soare sau ploua caldutz)…Am mai trait experientza asta anul trecut cand am dat examenul Cambridge: in iunie, cand toata lumea mergea la plaja, eu faceam listening’uri si tot felul de scrisori in engleza. Am vrut sa trec peste cat mai repede; si am trecut…acum vreau acelasi lucru.
Fara nici o intentie de a repeta ritualul copilariei de 1 iunie, azi am trecut pe la Mc. Nu mai eram nici decum la fel de incantata ca acum 8-9 ani; eram foarte nervoasa ( venisem de la Academia de Politie) si lesinata de foame. Multi copii, multa galagie…am mancat repede si am plecat. De’abia afara cand ma aflam sub o umbrela impreuna cu sora’mea uitandu’ne cum ploua torential si masina noastra nu mai venea, am realizat ca au trecut anii :). Poate prea repede…de’abia acum am inteles ca o papusica de plastica primit de la Mc intr’una din datile cand mergeam de 2-3 ori pe an cu ai mei, nu ma mai face fericita…Acum nu ma mai gandesc cu ce jucarii sa mai ies maine afara, acum ma gandesc daca o sa iau examenele care imi pot decide viitorul. Nici nu stiu cand s’a complicat totul atat de tare…Nu stiu cand am inceput sa sufar dupa baieti sau sa ma topesc dupa ei, nu stiu cand am inceput sa iau scoala foarte in serios, nu stiu cand am inceput sa ma gandesc la job’uri si la bani. Pana acum parca o gandeau altii in locul meu…Era mai simplu cand aveam 10 ani si tata spunea „Lasa, ca o fac eu pe fiica’mea politista!”; acum am realizat ca el nu are nici o putere si daca vreau, trebuie sa ma fac singura politista.
Asa ma uitam si azi la copiii care treceau fericiti nevoie mare cu parintii lor pe strada. Copiii care stiu ca parintii ii pot proteja mereu, care se simt intangibili cand ii au pe tati langa ei si mereu linistiti cand mamele ii iau in bratze. Cred ca asta inseamna ca ai ajuns la maturitate: cand iti dai seama ca parintii nu mai pot face anumite lucruri pentru tine si ca esti pe picioarele tale. Si daca vrei sa te descurci, trebuie sa iei asta ca atare…Dar am sa ma simt mereu pustoaica atunci cand, din diferite motive, o sa cad si o sa sangerez si o sa fug la mama sau la prietenele mele ca sa ma panseze si sa ma tzina in bratze 🙂 Stiu ca ziua a trecut, dar niciodata nu e prea tarziu: la multi ani tuturor sufletelor de copii!!! Pentru parintii vostrii veti ramane mereu pustani 🙂

P.S: toata lumea prezenta obligatorie la Machiaveliq…astazi este ziulica lui de nastere si trebuie sa’l pupam si sa-i uram toate cele bune! 🙂

 

Nu se scoala, da’ uite ce frumos atarna!

Sunt nervoasa.
Iau 51 acum cateva ore impreuna cu Habiba si pornim catre casa. Zic: ” Mi-e super rau, nu-mi pasa de babe si de mosi, eu stau jos!”. Ma asez. Ma doare spatele. Dau sa ma plang la Habiba. Stupoare! Nu ne auzim una pe cealalta! Exact in spatele nostru, 2 pusti ascultau muzica la telefon: Puya – V.I.P.
Citisem pe un blog acum ceva timp ( la Machiaveliq din cate imi amintesc) ca in nu stiu ce oras din tzara, primaria a interzis ascultarea manelelor la telefon in mijloacele de transport in comun. Intrebarea mea acum este: ce mi-e Guta, ce mi-e Puya?! Dar imi raspund chiar eu pt ca stiu diferentza: cu toate ca nivelul de cultura este cam acelasi desi se vrea a fi o ditamai diferentza intre cei doi, Guta face dezacorduri dar castiga mii de euro, Puya incearca sa-l critice.
Sunt sigura ca ati ascultat versurile melodiei V.I.P. Ma, sa mor daca am ceva cu cantaretzu’! Dar din moment ce sustzii ca suntem o tzara de inculti, de hotzi, de prosti si asa mai departe, de ce mama naibii canti „Tu chiar nu vezi? / Ca daca ai scoala multa chiar nimic nu realizezi!”. Ce e cu mesajul asta?! Asa vrei tu sa ajuti romanii?! Asta e instigare la incultura! Eu stiu ca in viatza, pe langa ce invatza fiecare, norocul si pilele au un rol important…Dar cum dracu’ sa asculte niste copii de 10-11 ani asa ceva?! Adica hai sa ne limitam la scoala generala…daca aprofundam in liceu deja nu realizam nimic si daca ajungem si la facultate, ne-am irosit viatza!

Ma, stiti ce ma enerveaza pe mine? Faptul ca romanu’ se complace in situatia in care este… Vede ce nu merge bine, vede cum sta treaba, dar de ce sa se deranjeze sa puna mana ca sa schimbe lucrurile in bine..? Nu se scoala, dar uite ce frumos atarna… Nu ne convine ca invatam de nu mai putem, ca exista oameni cu 2 facultati care sunt someri sau care lucreaza ca vanzatori, dar hai sa cantam despre asta! Hai sa cantam ca trebuie sa ramanem doar la cunostiintele de baza: la scris, citit si socotit…nu de alta, dar ne trebuie la numarat si la facut banii!
Nu m-am nascut ieri si stiu si eu de ce este nevoie ca sa te realizezi ( pe langa invatat). Dar ma intreb oare daca sunt singura proasta care mai crede ca scoala ne formeaza intr-un fel sau altul…atat cultural, educational cat si social… Ma intreb daca sunt singura proasta care inca mai crede ca citind, invatand si studiind cat mai mult, pot ajunge cat mai departe…:) Dar cel mai tare ma intreb unde or sa fie peste ceva timp copiii care la numai 10 ani asculta „Tu chiar nu vezi? / Ca dac-ai scoala multa chiar nimic nu realizezi!”…

 

And i really don’t wanna miss a thing!!!

Stiam eu ca pierd multe din cauza faptului ca nu stau in Bucuresti…in Constanta nu se intampla nimic! Dar de data asta mi-am zis eu ca e prea de tot: cum sa vina Aerosmith in Romania pentru prima data si eu sa nu’i vad? 😦
Stiam de concert de ceva timp…prima data cand am auzit anuntzul la radio am avut un shoc, tzopaim in fatza oglinzii ca o adolescenta americana inainte de primul bal. Cand am auzit data concertului am inceput sa ma miorlai ca aceeasi adolescenta care a fost invitata la dans de cel mai mare tocilar din liceu, si care, pe deasupra, i-a mai varsat si un pahar de punch pe rochie. DE CE PE 18 IUNIEEEEE? 😦 Adica, ma asteptam ca Aerosmith sa vina la Bucuresti, dar speram sa fie prin august, septembrie, cand voi fi terminat si eu cu bacul si admiterea.
Da, concluzia este ca ma oftic tare… Daca pana acum am fost micutza si pe ai mei ii umfla rasul cand auzeau ca vreau la Bucuresti pentru ca vine Madonna, Beyonce sau Shakira, acum degeaba am 18 ani si ceva, daca nu am timp ca sa ajung la concerte!
Dar din toamna situatia se va schimba radical! :-L Chiar daca nu voi avea banutzi sa merg la evenimente de genul, macar nu voi mai fi frustrata ca eu sunt la nu stiu cati kilometri distantza de cantaretzii mei preferatzi! Poate as avea macar norocul pe care l-a avut Loryloo, sa dau peste Steven Tyler pe langa un hotel, intr’un mall sau la o cafea 😀 .
Si daca merge careva dintre voi la concertul din iunie, sa imi spuna si mie cum a fost, da? 🙂 eu nu mi’s fana obsedata ( mi-a trecut perioada), dar morrrr dupa melodiile celor de la Aerosmith!

 

Urgentze urgente!!!

Prima urgentza ar fi o leapsa de la Deliutza pe care trebuie neaparat sa o fac, asa ca here i go:

1. Daca ai o porecla.
Ohooo 😆 nu stiu daca pot sa le spun porecle, ci mai mult apelative…Dana/Danutza pentru majoritatea…niciodata Daniela ( numele din buletin la care deja nu mai raspund de cativa ani buni :”> ). In rest, mai sunt si Habiba cateodata, si Suri, si Elf..Eram pana si „Satana” anul trecut, pentru ca 2 colege vorbeau despre chestii diabolice si mi s-a parut ca una dintre ele a strigat „Dana!” si eu am raspuns; spusese „satana” de fapt :”>
2. Unde locuiesti?
Constanta.
3. Inaltime
1,67 ( m-am masurat chiar joi)
4. Dacă ai zi onomastica.
V-am zis eu ca sunt mai „satana” de felul meu, nici nume de sfanta n-am! 😆
5. Ocupatie
Momentan liceu, examene..Peste ceva timp mai vorbim.
6. Fraţi, surori.
Mi’s singurica la parinti 🙂 cateodata parca as mai fi vrut un frate sau o sora neaparat mai mare, dat alte ori nu..sunt fazele mele de egoista notorie :”>
7. Limba materna.
Romana ( am luat „Experimentat” la bac la romana…eu si inca juma de popor pt ca, la naiba! stim sa citim!)
8. Limbi vorbite
Engleza, franceza, italiana si putina spaniola. Mi-as fi dorit mult sa invatz portugheza, mai stiu 2-3 cuvinte asa 😀
9. Colecţii
Melodii, jucarii de plus, amintiri, bjuterii…si mai ales: lenjerie intima :”>
10. Numar la pantofi
Eh, aici depinde… la sandale, pantofi, papucei, balerini – 35 sau 36. La adidashi si la cizme mai merge si un 37, dar deja mi-e cam larg
11. Scoli absolvite
Inca o luna si termin si eu liceul 😀 ( socio-uman si limbi straine)
12. Materia preferata
Limba romana, limba franceza, psihologia mi-a placut al dracului de mult acum 2 ani, filosofia.
13. Ce hobby-uri ai?
Pai destule, ma 😕 de obicei citesc, scriu ( un pic de proza, 2-3 versuri), pozez, sportul ( am inceput sa prind gustul salii 😆 )
14. Bani de buzunar
Sunt exact atat cat trebuie sa fie…mereu e loc de mai bine, dar sa fie de oe urma mea, nu a parintilor, pentru ca altfel mi-o iau in cap si nu’i de bine
15. Dorinta
Multe si aici…dar primele 2 ar fi o cariera frumoasa si sufletul pereche
16. Vise
De ce se cer numai chestii la care as avea multe de spus? 😀 Am sa ma rezum doar la faptul ca visez mult…visez si cu ochii deschisi de multe ori, dar totusi nu sunt cu capu’n nori ( asta’mi mai lipsea!)
17. Numar norocos?
12 fara doar si poate!
18. Ai vrea sa revezi…
Sibiu…si alte momente care au trecut prea repede si de care poate nu m-am bucurat asa cum trebuia cand au avut loc
19. Ai animale de casa?
Am avut un perush, Coco. Mi’as dori fie o pisica extra pufoasa, fie un ditamai cainele fioros, pe post de paznic 😀
20. Sentimentul cel mai pretuit.
Dar daca dragoste nu e, nimic nu e…
21. Care a fost cea mai frumoasa zi din viata?
Au fost cateva, dar tot o astept pe cea mai cea!

–––––––––––––––––––––––

Acum adevarata urgentza…Am sa-mi pastrez calmul, o sa trag aer in piept, o sa ma controlez…AM BANCHETUL PE 5 IUNIE SI N-AM NICI O IDEE DE OUTFIT!!!! 😦
Deci cu asta cred ca am spus tot. Sa stiti ca poate parea ceva minor, dar pentru mine este chiar o problema de real interes. Am tot cautat modele pe net, am umblat prin magazine si nimic! (tocmai de-asta am mai facut cate o pauza de blog si se pare ca voi mai face ). Nici o rochie pe care s-o pot cumpara si sa spun ca da, e al naibii de frumoasa! Asa ca m-am gandit pana la urma sa mi-o fac la croitoreasa, avand in vedere si ca am anumite pretentii de cum ar trebui sa stea pe mine.
M-am gandit sa profit si un pic de faptul ca sunt cea mai micutza de prin zona si majoritatea fetelor mele de pe aici au avut deja banchetul de clasa a 12-a. De-asta va rog sa ma ajutati si pe mine cu cateva idei in legatura cu orice vreti voi: rochie, pantofi, accesorii, coafura, machiaj, etc. Nici parerile unui baiat nu le refuz, chiar as vrea sa stiu cum i-ar placea sa ma vada..
Poze cu mine pe blog sunt destule, nu sunt prea modesta de felul meu si ma afishez suficient cat sa stiti cum arat 😆 eu as vrea o rochitza scurta si mai pe corp si pantofi destul de inalti. Prefer satinul sau dantelutza, dupa care ma topesc efectiv! Dar orice sugestie pe care o pot primi de la voi imi poate fi de folos…
Pleaaaase, help meeee!!!

 

Adevarata noastra criza

Dati’mi voie sa fac putzina filozofie practica citandu-l pe acelasi Martin Page de care va povesteam zilele trecute. Fragmentul de mai jos face parte din cartea sa „M-am hotarat sa devin prost” ( zevzecii de la natura nu stiu cu ce har au fost inzestrati..), recomandata de Divine Anarchy :D. Mai presus de orice, as vrea sa aud parerile si interpretarile voastre…deci, scumpii mei hermeneutzi…lectura placuta! :*

Banii, succesul, integrarea intr-un mediu recunoscut ca avand baze solide, toti acesti factori contribuie la o economisire de sine. Nu mai ai nevoie sa te gandesti la dorintele tale, la morala ta, la actele tale, la prietenii tai, la viata ta, nu mai ai nevoie sa intelegi, sa cauti: mediul iti ofera toate astea la cheie. Primesti trusoul de casatorie cu societatea. Este o chestiune de economii de energie; este categoric mai putin obositor, mai putzin stresant decat sa incerci sa gasesti totul tu insuti, sau sa inventezi. Nu, nu merita osteneala, tzi se vor pune la dispozitie emotii prefabricate, ganduri preambalate.
Fiintele umane seamana frapant de mult cu automobilele lor. Unii au o viatza fara optiuni, care doar merge, nu prinde viteza prea mare, caleaza si deseori are nevoie de reparatii; este o viatza in partea de jos a gamei, putzin solida, care nu-si protejeaza ocupantzii in caz de accident. Alte vietzi au toate optiunile posibile: banii, dragostea, frumusetea, sanatatea, prietenia, succesul, precum airbag-ul, A.B.S-ul, scaunele tapisate cu piele, servodirectia, motorul cu 16 supape si aerul conditionat.

 

So take me as i am!

Am promis ca in post’urile astea imi voi trata multipla leapsa primita de la Machiaveliq si Hubba Bubba ( Loryloo, iubita, va trebui sa mai astepti putzin, merg mai greu pozele de cand eram eu micutza si sunt sigura ca nu vrei sa pierzi partea aia 😆 ). Imi cer scuze ca raspund la intrebari cu intarziere dar pe langa faptul ca in ultimul timp am simtit ca nu mai am ce scrie, am vrut si sa ma gandesc serios la anumite raspunsuri pe care le voi da. Si pentru ca am citit de luni bune blogul DianeiEmma, care ar fi in stare sa faca si 10 articole intr-unul singur, m-am gandit sa iau exemplu de la ea si sa fac si eu un 2 in 1 🙂

10 principii pufoase:
1.Dana nu e Dana fara caracterul ei. Pot sa ma adaptez la orice situatie si la orice persoana, sa joc teatru, sa ma schimb pentru o ora, o zi, o luna. Dar voi reveni mereu la vechile mele obiceiuri, tzipete, crize, rasete, orgolii, activitati, etc. Nu ma schimb pentru nimeni, decat involuntar. Mi s-au intamplat unele lucruri si am dat de cateva persoane care m-au facut sa vad viatza altfel…si atunci am mai adaugat ceva la al meu complicat caracter sau am modificat, fara sa vreau.
2.Hate the sin, not the sinner! Pentru ca am lucrat prin ONG-uri cu tot felul de oameni, am vazut multe cazuri. Am invatat sa nu judec superficial pe oricine, sa ma gandesc ca in spatele fiecaruia este o poveste. Si am invatat ca nu trebuie sa cataloghezi si sa judeci o persoana, ci ceea ce a facut ea! Nu rezolvam nimic daca judecam un criminal si il inchidem; mai sunt sute ca el.Pacatul trebuie judecat. Nu rezolvam nimic daca excludem dintre noi un consumator de droguri; nu stim ce l-a impins sa le ia ( exceptand anumite cazuri)…Daca uram, sa uram macar ce trebuie; sa nu uram cu superficialitate!
3.La final, ramai doar cu mandria si cu reputatia ta. Poate este o conceptie mai invechita, dar dupa ce toate relatiile se termina, dupa ce se duc naibii toti banii si dupa ce ramai singur, doar reputatia ti-o mai pastrezi. Mai ales ca fata/femeie…
4.Persoanele care iubesc banii prea mult sunt banuite ca ar face orice pentru ei.…ca i-ar trada pana si pe cei pe care ii iubesc, ca si-ar calca pe toate principiile, ca ar merge pana la dracu’ pentru bancnote. Persoanele care iubesc banii prea mult nu mai au ce cauta in viatza mea. Eu cred ca banii nu cumpara fericirea si nici nu o achizitioneaza gata facuta. Cu bani iti iei un caine, dar cu iubire il faci sa dea din coada.
5.Fara ele nu-i paradis! Vorbesc cu oricine, azi ies cu o colega, maine cu alta; dar prietenele mele sunt sfinte. Dupa ce mi-am luat niste tzepe uriase din partea altora, m-am prins ca doar la ele pot sa revin oricand cu increderea oarba de a le spune orice.
6.”Domnule, eu sunt un sentimental!” (spuse Caragiale) 🙂 Si eu mi’s la fel. In viatza, sunt momente in care trebuie sa ne lasam condusi si de sentimente, de ceea ce ne place enorm, de ceea ce iubim, nu doar de ce este corect sau rational. Ca nebanuite sunt caile inimi…
7.Time is feelings! ( not money!). Nu-mi place sa pierd timpul, sunt colerica, grabita, repezita. Am impresia ca nu am timp sa fac tot ce vreau, sa citesc ce imi propun, sa scriu tot, sa vad tot. Am impresia ca nu cunosc destul, ca nu iubesc suficient…incerc sa nu pierd timpul incuiata in casa de-aiurea, incerc sa simt intensitatea fiecarui moment ( chiar si ale acelor clipe de plictiseala cruuuunta 😆 ).
8.Nu uita de unde ai plecat! Si aici ma refer la multe, dar voi explica pe scurt. In principiu, ma refer la familie si la neamuri. Fara ei, adio tu. Tot ceea ce suntem, suntem datorita familiei in mare parte, indiferent de cum a fost aceasta. Putin respect, deci.
9.Nu esti singur pe lumea asta! Asta ar trebui sa inteleaga mai multi. Sa ne uitam in stanga si in dreapta, sa incercam sa ajutam cum putem, pentru ca nu se stie cand o sa avem si noi nevoie de cel putzin un umar pe care sa plangem. Sa avem suflet, ma…
10.Ceea ce nu ma omoara…ar fi bine sa dispara din calea mea! Si poate asta este unul dintre cele mai importante principii sau caracteristicii ale mele…Roata se intoarce mereu, si daca n-o face de buna voie, trebuie s-o intorci tu. Cine cade, plange, se ridica, si pune mai departe piedica celor care l-au impins. Stiu ca nu e cea mai buna judecata, dar in lumea asta totul se plateste.

Siiiii, partea a doua 🙂 :
NU POT SA RENUNTZ LA:
…cei dragi.Si aici ma refer la prieteni si familie 🙂 nu i-as da pentru nimic in lume.
…carti si toate caietele mele de citate. Sunt deja o parte de mine, ma definesc in cele mai profunde intelesuri ale mele.
…muzica. Simt ca o iau razna daca melodiile mele de sufletel, de boceala, de zbenguit, de visat.
…tzelurile si planurile mele de viatza.Am avut nevoie de ceva timp ca sa ma hotarasc si sa-mi conturez bine asteptarile si nu am de gand sa mi le schimb pentru nimic in lume!
…garderoba mea, produsele de ingrijire si cosmetice. Si toata categoria asta imensa intra tenesii, blugii, spuma de par ( cretz cretz 😀 ) si fondul de ten. Stiu ca nu e ceva cu care sa ma mandresc, dar e singurul meu articol de machiaj ( ca sa zic asa), pe care il folosesc zilnic. Restul..mai rarutz 🙂
…micile mele placeri: cola, ciocolata, o sedinta foto din cand in cand, o plimbare, un ceai la Carturesti, o barfa mica.
…religia mea. Cu toate ca nu sunt cea mai credincioasa persoana, nici nu concep sa trec la catolicism sau si mai si, la islamism. Ha!
…amintirile mele.Nu regret nimic din ceea ce am facut; este ceea ce mi-am dorit la momentul respectiv.
…mandria mea!
…iubire, indiferent cat de multe dureri si suparari mi-a adus!
…principiile mele, oricat de stupide sau de imposibile ar parea unele dintre ele! 🙂

 

Cica niste superstitii

Am gasit articolul asta intr’o revista oarecare si nu ca mi-ar fi fost de o importanta imperativa, dar mi s-a parut interesant si destul de funny pe de alta parte. Asa ca m-am gandit sa il impart si cu voi, poate in cazul unora chestiile astea functioneaza. Cica 10 SUPERSTITII CA SA INTRI CU DREPTUL IN NOUL AN…Si i-auzi:
1. In noaptea de Anul Nou, trebuie sa ai in buzunare bani, pentru ca in anul care vine sa ai parte de belshug. Nu conteaza suma, importanta este ideea. Belshugul va veni si daca iti vei achita toate datoriile pana pe 31 decembrie.
Acum, pentru domnishoarele ca mine care se vor a fi cat de cat glam in seara de revelion, purtand o rochie sau niste colantzi, eu le recomand cu caldura metoda mea: fetelor, cu putzin inainte de marele tambalau de la 12 noaptea, datzi fuga la gentutza si bagatzi niste banutzi la sutien :> . Nu stiu cat de mult o sa va ajute din punct de vedere financiar in noul al, dar macar, probabil, o sa avetzi un piept mai „bogat”.
2. Nu da nimanui bani cu imprumut pe 31 decembrie, daca vrei sa nu intri in noul an cu pierderi.
Adica asta e de inteles…Dar daca in noul an primesti inapoi datoria, cu dobanda chiar? 😕
3. Nu se face deloc curat in casa (pentru ca odata cu praful se arunca si norocul) si nu se arunca nimic ( nici macar gunoiul) in prima zi din ianuarie, dimpotriva: cadourile sunt binevenite! Si daca porti ceva nou in prima zi de ianuarie, vei avea parte de belshug.
Asta e pentru domnishoarele gospodine, in nici un caz pentru baietzi. Deci fetelor, eu zic sa ne abtinem macar in prima zi a anului de la treburile casnice de genul, ca nu moare nimeni. Norocul nostru e mult mai important! Si daca nu avetzi ceva nou pentru 1 ianuarie, datzi repede fuga la mall ( cred ca inca e deschis) si achizitionatzi pana si o pereche de chilotzei!
4. Nu plange pe 1 ianuarie si nu sparge nici un obiect. E ghinion mare pentru anul care vine!
Acum asta e destul de grav…pentru ca de obicei pe la 12 noaptea, multi si multe dintre noi ori varsa lacrimi de fericire, ori de tristete. Va fi o zi luuunga in care trebuie sa incercam sa stam cu zambetul pe buze, altfel nu va fi de bine. Cat despre sparturi, maare grija la pahare si la farfurii in seara de revelion!
5. La miezul noptzii, pe 31 decembrie, deschide larg usile si ferestrele, pentru a alunga anul vechi cu toate relele pe care le-a adus.
Chestia asta e un pic cam absurda if you ask me…Adica, fix la 12 noaptea, exact asta vom face ( daca vom fi acasa!). Sa fim seriosi, din 2009 oricum nu au ramas decat amintirile placute si experienta ( totalitatea greselilor noastre) si de 2010 deocamdata sunt doar planurile de viitor!
6. Fa mult zgomot in noaptea de Anul Nou, pentru a alunga spiritele rele. Artificiile din belshug ar trebui sa va ajute!
Zgomotul este oricum inevitabil 😀
7. In noaptea de Anul Nou, se spune ca trebuie sa porti ceva rosu, pentru a atrage norocul asupra ta.
Nu stiu daca chestia asta chiar e pe bune, dar va spun sincer ca din cauza mamei mele care imi spune asta in fiecare an, am ajuns obsedata de ceva rosu in seara de revelion! Anul asta am unghiile roshii 😀
8. Nu agata calendarul in cui inainte de ora 12:00. Este ghinion curat!
Well, calendarul ala o sa aibe noroc daca o sa imi amintesc sa il agatz in cui pe la jumatatea lunii :”>.
9. Daca la miezul noptii persoana iubita iti sta alaturi si este prima pe care o sarutzi dupa terminarea numaratorii, in anul care vine relatia cu aceasta va fi una plina de bucurii si impliniri.
Deci din experienta de anul trecut, va spun clar NU ESTE ADEVARAT!
10. Prima persoana care iti va intra in casa pe 1 ianuarie ar trebui sa fie una de sex opus ( daca persoana e blonda sau roshcata se spune ca e semn de ghinion; in unele zone, se considera ca, daca primul musafir este barbat, anul care vine va fi nefast).
Asta e cu dus si intors si e o porcarie. Eu voi fi prima persoana care va intra pe 1 ianuarie in casa, deci mama ar trebui sa ma tzina la usha?! Blondis se va infiinta si ea la mine pe 1 ianuarie, deci trebuie s-o trimit inapoi?! C’mooon!!!

Cu toate astea, eu va urez un 2010 cat mai fericit si mai plin de realizari! Multa sanatate si muuulta iubire si sa avetzi un Revelion frumos, alaturi de prieteni si de cei dragi! Ne auzim la anu’! >:D<

 

Fara sani nu exista paradis (?!)

Oare…?!

Ideea este ca din vara incoace am tot urmarit o telenovela, care mi s-a parut a fi ceva mai mult decat „Te quiero, Jose Miguel!”. A fost numita „telenovela fenomen, care a socat intregul mapamond”. Un pic exagerat acest titlu if you ask me, pentru ca lucruri de genu’ se intampla zilnic, in toate colturile lumii. Dupa parerea mea, socul consta in faptul ca de data asta, s-a vorbit direct despre prostitutie si bani.
Pentru cei care nu stiu despre ce e vorba, nu am sa fac un rezumat..Cititi cateva chestii aici: http://www.acasatv.ro/productii-tv/fara-sani-nu-exista-paradis.html

Din tot ce s-a scris despre telenovela asta, sunt de acord cu finalul care a fost intr’adevar sublim ( ultimele 3 episoade let’s say) si cu faptul ca nici un personaj nu era negativ sau pozitiv…existau doar personajele avide dupa bani si cele care se conformasera cu statutul lor.
Ca sa ma fac mai explicita: totul a inceput cu ambitia Catalinei de a trai ca o regina, de a intoarce banii cu lopata. Tot filmul se invarte in jurul BANILOR; la sfarsit, intrand un bar si imbatandu-se, Catalina da de un tip care ii face complimente, ii spune ca o poate prezenta unor barbati bogatzi si importantzi ( traficantzi de droguri), ca poate deveni bogata la randul ei, plina de bijuterii si de tot felul de haine & stuff (asta te face sa te intrebi de fapt cat costa banii de fapt 😕 ). A fost o imagine ciudata…Catalina se uita la el si radea ca o apucata, pentru ca ea avusese tot ce ii promitea anonimu’ ala, trecuse deja prin tot…Adevarratul final? Catalina a descoperit ca a fost inshelata tocmai de cea mai buna prietena ( si inshelata la propriu si la modul vital pentru ea), si pentru ca se considera distrusa ( si as spune ca are toate motivele)…practic se sinucide :)..

Da, am ramas pe ganduri ( din nou!)… Fara sani chiar nu exista paradis? Adica, nu stiu despre voi, dar eu nu sunt exagerat de dotata si sunt si la inceput de drum in viata 😀 Deja sunt compromisa or what?! Pe de alta parte, femeile isi pun silicoane in ultima vreme de parca si-ar pune unghii false…Pe romaneste, marimea sanilor chiar este direct proportionala cu succesul pe care o femeie il poate avea?!
Nu stiu…eu sunt de acord cu operatziile estetice si cu „siliconatu'” daca o femeie chiar are nevoie, daca nu poate sa respire fara 😀 dar sincera sa fiu, eu nu mi-ash pune… Nu din cauze morale, daaaar mi-e frica de operatzii de genu’! Plus ca, nu tot ce-i fals si mare asigura viitorul si te face remarcabila, zic eu; am vazut atatea fete fara sani, dar siliconate cu tupeu si cu voci afectate de 8989 care, iata, le vedem zi de zi pe sticla! ( saau noapte de noapte, depinde de situatie).

Pareri as vrea, si de la fete si de la baietzi, sunt curioasa: cu sau fara silicoane? Baietzi, chiar IUBITI mai mult fetele cu silicoane? Fetelor, v-ati pune doar ca sa fiti sigure ca reusiti in viatza?! Hai, spunetzi tot, fara anestezie! 😀