Pentru ca o relatie sa se dezvolte dincolo de politetea dintre niste straini, e nevoie ca cineva sa faca pasul in gradina vecinilor si sa accepte pericolul aflat acolo. Cineva trebuie sa-si adune curajul de a intreba: “Nu vrei sa urci sa bem o cafea?”, sau “Ai vazut deja filmul asta?”; cineva trebuie sa-si dreaga vocea si sa spuna: “Imi place sa fiu cu tine”, sau “Ce-ar fi sa ne casatorim?”. Cineva trebuie sa-si puna afirmatia pe cantarul puterii si, ingrozit, sa spere ca celalalt raspunde cu un material la fel de greu ca al sau.
( Alain De Botton)
In relatiile tale, esti tu acest CINEVA? Sau preferi sa astepti sa auzi ceea iti doresti de la celalalt?
05/10/2010 at 8:05 PM
Nu o să spun niciodată „Nu vrei să vem o cafea?” sau ceva de genul.
Nu o să fiu prea des cea care ia inițiativa în legătură cu diverse activități.
Nu o să fiu niciodată cea care spune „Îmi place de tine.”, „Îmi place să fiu cu tine.”, „Te iubesc”, etc., pentru că astea nu se spun, îl faci pe celălalt să simtă toate astea.
Nu o să spun niciodată „Ce-ar fi să ne căsătorim?” pentru că nu cred în acte, inecuvântări și petreceri.
Dar dacă asta simt cu adevărat, o să spun „Vrei să fii moșul meu?”, pentru că chiar vreau să am alături de mine pe cineva lângă mine la bătrânețe să mă iubească… și chiar am spus asta cândva…
05/10/2010 at 8:34 PM
Mi-a plăcut foarte mult pasajul ce l-ai postat. E superb gândit, exprimat.
Seară frumoasă!
06/10/2010 at 7:02 PM
Ma bucur ca ti-a placut :* si mie mi-a atras atentia. Voi recomanda cartea cat de curand.
05/10/2010 at 8:35 PM
E adevărat ce spune Diana. Poate că unui băiat i-ar conveni să vadă că fetele stau coadă la ușa lui, dar pentru un băiat ar fi mai bine ca fata să îi dea doar indicii și să îl facă pe el să spună cuvintele respective. E mai bine pentru el. O să îl facă să se simtă mai stăpân pe el 😛
06/10/2010 at 7:04 PM
Asta e de retinut 😕 nici eu nu sunt genul care sa sara cu invitatiile, dar nici nu astept sa mi se intample totul…imi mai ajut un pic destinul cateodata 😆
06/10/2010 at 8:47 PM
Situația se poate ajuta și altfel.
Că destinul nu există. 😆
05/10/2010 at 10:20 PM
[…] Leapsa copilariei merge mai departe la Diana, Nora, Andreea, Lusio, Miscellaneous11, Lilly, Vacitim, Ana Cazacu, Black Angel, Klausen, Zuzu, Marrynusha, Silvia, Umograf, Teo, Napocel, QED, Chocolatfollie. […]
06/10/2010 at 9:09 AM
Mai nu stiu ce sa zic! eu sunt mai nedusa la biserica si de obicei spun ce gandesc. Imi ia mult si ma sucesc si ma invartesc, pentru ca in ultima vreme am avut de a face numai cu oameni sensibilosi care reactioneaza pe dos la adevaruri de astea si a trebuie sa ma port cu manusi, nu care cumva sa o ia la goana de frica, insa… dupa ce ma frasui in dreapta si in stanga, dau cu bata in balta de nerabdare si ii pun in fata adevarului.
Eu chiar cred ca pana la urma lucrurile nespuse fac rau. Mult rau. Racaie si raman acolo agatate si dor si macina si dau nastere la eterna intrebare: oare daca ziceam ceva, astazi era altfel? Asa ca de undeva trebuie rupta pisica….
06/10/2010 at 10:30 AM
Da, trebuie ruptă dar trebuie ruptă bine nu aiurea 😛 Dacă o persoană e prea directă mie unul nu îmi place și nici eu nu o să fiu direct pentru că nu mi se pare normal să fi direct. Majoritatea se sperie și privesc cu scepticism o persoană foarte directă.
06/10/2010 at 7:06 PM
Nu am putut sa nu observ expresia „trebuie rupta pisica” =)) you made my day, honey! 🙂 De obicei, eu spuneam „imi vine sa rup matza-n doua” cand eram foarte nervoasa :”>
Da, sunt de acord cu Creve…unele persoane se simt amenintate de cei care spun totul prea pe bune :).
09/10/2010 at 9:41 PM
🙂 :*
06/10/2010 at 9:29 AM
„Aaaa … nu, nu … mie imi place sa conduc!”
:))))))))) Ca tot mi-am adus aminte de ea 🙂
Subscriu oarecum la ce zice DianaEmma, si am o vaga impresie ca am ajuns sa traim intr-o generatie ce se bazeaza pe vorbe inainte de a „simti” 🙂 Cam mult de discutat despre niste lucruri simple 😛
06/10/2010 at 2:19 PM
Rareori spre niciodata am avut astfel de initiative, iar de cate ori am facut-o,a iesit rau, adica am fost respinsa cu brutalitate. Asa ca mai bine astept un semn din partea celuilalt. Si, de obicei vine.
06/10/2010 at 7:08 PM
Eh, tu esti norocoasa 😦 si foarte rabdatoare…eu ma mai arunc uneori inainte…si cateodata obtin rezultate care imi fac inimioara sa bata mai tare sau rezultate care ma termina sentimental :(.
07/10/2010 at 3:35 PM
In relatia mea spun ce gandesc,ce vreau si nu numai eu,ci si persoana iubita o face,ce-i drept mai rar dar totusi e ceva decat deloc…nu astept sa aud ceea ce vreau de la el,deschid subiectu si ce-o fi o fi 🙂
08/10/2010 at 8:33 PM
Associerea dintre “Nu vrei sa urci sa bem o cafea?” si “Ce-ar fi sa ne casatorim?” ma face sa cred ca dupa acest citat trebuie doar trasa apa. Nu sunt eu cel mai experimentat in chestiile astea, dar totusi, ma gandesc ca in alta lume in afara de Tara Minunilor, spre exemplu asta reala,pe care o urasc de altfel, o invitatie la sex (sau intimitate, whatever) si o invitatie la casatorie ar trebui sa fie destul de diferite ca semnificatie sentimentala, emotionala,sociala, etc.
Si ca sa raspund, ignorand citatul, am fost si una si alta, …nu mi se pare mare diferenta.
09/10/2010 at 9:25 PM
Mai, nu cred ca s-a vrut a fi o corelatie intre aceste 2 intrebari 🙂 cred ca au fost date doar ca exemple care sa releve curajul unei persoane intr-o relatie sau initiativa.