Mi-am petrecut ziua de ieri printre carti. A fost al naibii de placut sa rasfoiesc manualele Habibei mele, dar si cartile imprumutate de la biblioteca din Constanta, luand in considerare faptul ca pana acum nu am ajuns la Biblioteca Universitara din Bucuresti; dar imi voi face eu timp saptamana asta. Sunt nerabdatoare sa o vad, am auzit numai de bine despre ea. Sunt si mai nerabdatoare sa ma pierd printre rafturile cu carti.
Dar cred ca de-asta ma aflu aici: ca sa stau mult cu nasul in carti. Daca nu acum, atunci cand? La vara, in iulie sau august? Peste 10, 20 de ani? Neah! Daca nu aici, atunci unde? Pe plaja, in Mamaia? La birou, cand voi avea un job stabil, care imi va manca majoritatea timpului? Hah! Ma bucur sa vad ca am biroul plin de carti pe domeniul si pe sufletul meu. De-abia azi am inceput cursurile propriu-zise, dar deja simt nevoia sa scriu. Sunt sigura ca voi avea despre ce!
Si chiar nu vreau sa transform blogul intr-un jurnal. Nu. Dar e prea frumos ca sa nu vorbesc, e prea greu ca sa nu ma plang macar un pic, e prea palpitant si prea nou ca sa nu fiu entuziasmata si oarecum speriata. E prea tot ce mi-am dorit si prea pe cale sa se indeplineasca. Sunt prea mandra de ceea ce sunt pe cale sa ajung, ca sa nu va indemn si pe voi sa fiti mandri de realizarile si de planurile voastre! Nu uitati ca oriunde ati fi ajuns, sunteti acolo pentru ca voi ati vrut. Si afirmatia asta e cu doua taisuri, desi sper ca si in cazul vostru, sa fie vorba despre latura mai putin ascutita, despre latura stralucitoare si placuta. Despre latura aia pe care v-ati dorit-o voi.

Omul constituie o minune si pentru ca, din mii si milioane de exemplare, pe Terra nu se vor gasi doi indivizi identici: minunile nu se repeta… ( Septimiu Chelcea)

Reclame

Ca deja e vineri si a mai trecut o saptamana din prima luna de vara 🙂 Unii norocosi mai au putzin si termina examenele, alti ghinionisti de-abia acum le incep…Mais c’est la vie si n’avem ce face, decat sa ne bucuram de ea si mergem mai departe!
Indiferent cat de busy as fi eu, nu pot sa ma abtzin sa nu mai arunc un ochi si pe blog. De-abia acum ( da, stiu, tarziu), dupa vreo 8 luni de blogging imi dau si eu seama ca sunt depedenta de chocolatfollie.wordpress si de tot blogroll’ul meu :D. De’asta fac ce fac, si tot aici ajung, cu toate meditatiile, cartile si iesirile mele.
Si daca tot mai avem un pic si trecem pragul weekend’ului, apai eu zic sa ne simtim bine! Imi beam si eu linistita azi cafelutza in fatza tv’ului urmarind „Neatza cu Razvan si Dani” si asa am ajuns sa sustzin si eu recomandarea lor – Provincialii„Kibori” ( click pe melodie ca sa auziti despre ce vorbesc). Doar ca eu fiind un pic mai energica, daca e dezmatz, apoi asta sa fie! Am preferat varianta un pic mai activa, zic eu, si anume Mahala Rai Banda – Kibori. Eu sper sa va placa…e melodie de dat din fuste pentru fete si de admirat domnishoarele dansand pentru baieti. E melodie de vara, de baut vin rosu, de tzopaind in jurul focului pe plaja cu prietenii mai apropiati, e melodie de amintit atunci cand nimic altceva nu te poate inveseli 🙂 Hai, bagati un play!

Bonus: care vretzi sa invatzati cateva cuvinte in tziganeasca, datzi click aci :d 😆
P.S: in seara asta este concertul Aerosmith dupa care boceam inca de lunile trecute 😦 daca merge careva sau auziti chestii interesante, sa imi povestiti si mie, ok? :-<