Si n-am scapat…era inevitabil oricum…Bacul…
Luni am proba la limba romana, miercuri la istorie, vineri la filosofie…sambata sau duminica aflu rezultatele.
Pana acum cateva zile imi era cam indiferent. Eram constienta de ceea ce stiu si ceea ce habar nu aveam, puteam sa rezolv. Acum am dubii, acum am emotii, acum mi’e teama.
Spuneam aici ( da, am luat examenul psihologic si deci, sunt pregatita psihic sa pic proba sportiva 😆 ) care sunt reactiile mele la stres, la griji, la probleme. Azi m-am trezit iar cu botul umflat. Si cred ca asa va ramane toata saptamana viitoare…dupa, isi va reveni la normal, iar dupa 15 iulie incolo se va inflama din nou pentru inca cel putin o saptamana. Great!

So, i guess this is it… saptamana asta nu am sa mai scriu; cu siguranta voi mai gasi macar o jumatate de ora sa intru sa iau pulsul blogroll’ului si cam atat. Urmatorul articol va fi o luuunga povestire despre examenul de bac si sper sa aiba in final fericit 😆
Acum pe ultima suta de metri am primit un cadou de la Unsensnou, caruia ii multumesc mult…sper ca fluturasul de la el sa imi poarte noroc. Promit ca am sa onorez si leapsa cand voi avea timp si voi linistita :*
Acelora dintre voi care au supravietuit eroic sesiunilor, nu pot decat sa le urez felicitari din tot sufletul si un inceput frumos de vacantza. Pentru cei care incep practica: fruntea sus si spor la treaba; vor veni zilele libere si pentru voi…Iar pentru cei care sunt in aceeasi situatie cu mine… mult noroc!

Nu prea am mai scris in ultimele zile din cauza sarbatorilor…am citit cateva articole de-ale voastre pentru ca ramasesem un pic in urma. Nu stiu ce ati facut voi de Paste ( desi la unii banuiesc cate ceva 😀 ), dar eu am obosit si m-am enervat zilele astea de 2 ori mai mult decat intr-o saptamana plina de teze, teste, meditatii, ascultari si proiecte! Ultimele evenimente m-au facut sa-mi pun cateva intrebari si chiar as vrea sa stiu daca macar unele dintre situatiile prin care am trecut eu sunt cat de cat asemanatoare si cu ale voastre.

1. Miercuri am fost sa ma spovedesc ( da, am tzinut post toata Saptamana Mare). Nu a fost din proprie initiativa, mama a stiut sa ma stimuleze bine pentru asta. V-am mai spus ca eu nu sunt prea bisericoasa, dar de data asta chiar am incercat sa stau calma, gandindu-ma ca de la anul, stand in Bucuresti fara mama, chiar nu am sa mai trec pe la biserica.Degeaba am mers eu cu gand de pace, ca tot m-au enervat babele care nu puteau sa lase icoanele acolo unde erau, ci trebuiau sa le ia in mana si sa le sarute cu toata gura.M-au enervat femeile care veneau cu fuste lungi pana in pamant, dar cu ditamai crapatura la spate, prin care se vedeau dresurile si budigaii in toate frumusetea lor atunci cand faceau matanii.M-am enervat putzin chiar si atunci cand parintele mi-a spus ca trec rar pe la biserica si ca ar trebui sa vin de fiecare data cand ma nelinisteste ceva. Si am inceput sa ii vorbesc despre bac, facultate, viitor; m-a oprit spunandu-mi ca este vorba despre faptele pe care le-am facut deja. I-am taiat-o si eu raspunzandu-i ca nu am nimic pe constiinta. Prima intrebare suna cam asa: voi mergetzi imediat sa va spovediti daca aveti ceva pe suflet? Adica…functioneaza chestia asta? Eu merg mereu la prietenele mele.. A doua intrebare ar fi: femeile astea reusesc sa scoata din sarite pe toata lumea sau doar pe mine?

2.In Joia Mare am fost sa ma spovedesc de dimineatza: nemachiata, imbracata casual, parul prins in coada. Daca in fatza lui Dumnezeu suntem egali cu totii, daca in biserica nu conteaza cum aratzi, daca venim in casa Domnului ca sa ne simtim noi mai bine si nu sa-i judecam pe altii, de ce multe fete/femei se uitau ciudat la mine din cauza faptului ca eram foarte naturala?

3.In Vinerea Mare si sambata am ajutat-o pe mami la curatzenie, la gatit. Intrebarea mea este: de ce atata mancare dupa o perioada in care multi au tzinut post?! De ce simte romanul nevoia sa se imbuibe in halul asta timp de trei zile si apoi sa se mire ca de ce ii este rau?!

4.Sambata noapte am mers la Inviere. Mult mai multa lume decat de obicei, jumatate au plecat acasa dupa ce au luat lumina. In aglomeratia asta, exact in seara de Inviere in care se presupune ca ar trebui sa avem bun simtz si ceva credintza macar timp de o ora, de ce atatia au fost saltatzi atatia hotzi de buzunare…? Adica furi, frate, dar nu te poti abtzine in seara asta?! Sau..cred ca asta si era ideea: seara Invierii trebuia sa fie lovitura! Pe langa asta, unii spargeau semintze in fatza bisericii, altii trecea cu lumanarea aprinsa intr-o mana si cu tzigara in cealalta. Ati vazut si voi oameni de genu’?

5.In prima zi de Pashte am mers la nasi din pura obligatie si din multa dragoste fatza de prajiturile nashei mele :D. Ai mei scumpi nasi au facut greshala sa cunune de N ori si acum au nu stiu cate perechi de fini, care se intalnesc sa discute despre copiii lor ( de toate varstele, de la cativa anishori pana la 20 de ani), despre viatza personala a odraslelor („Danutza, nu ai si tu un gagic?”), despre cum se terorizeaza acasa sotzii intre ei si despre alte subiecte legate de politica, coruptzie din care inevitabil se lasa cu cearta. Neamurile mele sunt mai originale si se cearta pe tema: la care fin tzine nasu’ cel mai mult? Ohoo si poate sa dureze! Intrebarea mea este: si la voi este asa?

6.A doua zi de Pashte, ziua tatalui meu, a schimbat prefixu’ :D.Dupa ce in ziua precedenta am stat efectiv 12 ore la nasi, acum este randul neamurilor sa vina la noi si tzine-te bine, Dano, ca o iei de la capat! Cu mic, cu mare, la noi in casa..Intrebarea mea este: cate ore poate rezista un om normal jucand „Flori/fete/baieti/cantaretze/cantaretzi”? Eu am mers destul de bine, dar seara cand m-am culcat am dormit dusa pana pe la pranz…Ultima mea intrebare este: cat va ia de obicei sa va recuperatzi dupa sarbatorile de Pashte..?:)