Daca va imbolnaviti, nu mergetzi la doctori; va vetzi simtzi si mai rau! Dar daca trebuie sa aplicati la nu stiu ce facultate sau pentru un job si avetzi nevoie neaparata de analize, atunci va trebui sa va sacrificatzi asa cum am facut si eu…
Academia de politie are cele mai stupide cerintze din toate punctele de vedere. Examenul medical este una dintre acele probe care la prima vedere pare de nimic; asta pana ajungi in Spitalul Militar si iti vine sa’ti iei lumea in cap. Asta este si motivul pentru care am scris atat de rar in ultimul timp, am fost ocupata cu fise si parafise. Stiti episodul ala din desenele animate cu Asterix si Obelix, cand unul dintre ei trebuie sa depuna o foaie in nu stiu ce cladire si este trimis de la ghiseu la altul? Eh, ganditi-va ca acum e mai rau: am mers de la un doctor la altul, si credeti-ma ca majoritatea au aceleasi fetze acre precum functionarii publici!

Si da, am facut toate analizele pe care un om le poate face: plamani, inima, dentitzie, examen chirurgical, ginecologic, oftalmogic, ORL, examen neurologic si psihiatric dar si analize de sange ( care combinate cu atmosfera si mirosul din spital mi-au cauzat o stare de lesin ce a durat destul cat s’o sperie pe sora’mea). Am stat la cozi, am batut la nu stiu cate usi si am dat de tot felul de medici: cel de la ORL mi-a violat practic urechile ca sa vada ce am in ele ( de parca ar fi putut sa descopere mare lucru) , cel de la oftalmologie mi-a aratat niste cifre pe care de-abia le citeam ( m-am descurcat mai bine cu literele 😆 ), cucoana care mi-a facut radiografia la plamani era debila mental, dama de companie care se ocupa cu probele chirurgicale a avut onoare sa defileze intr’o rochitza alba scurta prin tot spitalul cu fisele noastre ( tipa era parca rupta din fanteziile cu asistente ale barbatilor), iar sectia care se ocupa cu neurologia si psihiatria era mai ingrozitoare decat restul spitalului.
Trebuie sa recunosc in schimb ca examenul cardio m-a speriat ca dracu’. Avand in vedere faptul ca am intrat cu Suri peste tot, acum cand m-am vazut dezbracata pe patul de spital, fara sora’mea in camera si cu o tanti cu masca la gura care imi punea carlige si fire si ventuze pe peste tot, m-a facut sa am in fatza ochilor o imagine ingrozitoare. M-am simtit ca si cum ar fi fost ultimele mele minute de viatza, ca si cum oricand linia care arata cum imi bate mie inimioara s’ar fi aplatizat si ar fi fost urmata de acel lung ” biiiiiiiiip” terifiant :(. Starea mi-a trecut repede dupa ce am iesit, intrucat am dat de un grup de studentzi la armata care ne strigau amuzati ca facem o mare greseala dand la politie 😆
Toate ca toate, eu chiar va sfatuiesc sa nu va imbolnaviti. Eu sunt sanatoasa tun dar tot mi s-a rupt firul cand am iesit de la analizele de sange… .Si din nou va spun, toate ca toate, dar la spital sa nu ajungi! 🙂