Cum protesteaza femeile

Nebunie mare azi cu protestatarii… Credeti-ma, am vazut totul din plin si fara sa vreau! Aglomeratie si mai mare la metrou, iar cand am ajuns pe Lascar Catargiu la 10 dimineata, am dat nas in nas cu tot felul de grupulete care se agitau ca niste pasari colibri. Incet incet, am vazut ca se alipeau unei multimi imense, devenind ditamai dihania.
Nu pot spune ca protestul a afectat prea mult studentii. Unii nu au fost la cursuri, altii nu au avut de ales. Asa ca m-am dus :). Mai nasol pot spune ca a fost in intervalul 11:30-13:30 cand am avut fereastra si a trebuit s-o ard aiurea prin zona. Recunosc, m-am uitat si eu cu o privire destul de uimita si de tampa la inceput. A fost prima data in viata mea cand am vazut o revolutie in miniatura… Dar dupa, deja devenise neinteresant. Am crezut ca eram singura satula de persoanele nemultumite, care incepusera sa zbiere inca din Piata Victoriei ( si trebuiau sa mearga pana in Piata Unirii, ma mir ca nu a ragusit nimeni pana acolo, desi nu bag pana in foc), dar lucrurile nu stateau asa.
-Scuza-ma, cat ai dat pe ciorapii astia?
In dreapta mea, o domnisoara cu ochelari ma priveste foarte curioasa.
-10 lei, iubita! ii raspunde vanzatoarea din fata mea. Sunt marimi universale.
Da, imi cumparasem niste ciorapi negri, foarte grosi,pentru rochitele pe care le port iarna. De-asta ma consideram destul de ignoranta. Ceva de genul ” tara arde si baba se piaptana”. Sentimentul mi-a trecut in urmatoarele 10 minute. Motivele sunt simple si le voi explica pe scurt, pentru ca sunt constienta ca exista si baieti care imi citesc blogul. Deci: intru in „Glow” cu o prietena ca sa probeze ceva. La reduceri este o bluzita draguta. Doua tipe ii dau tarcoale. Se pare ca amandoua o vor. In prima etapa, isi zambesc politicos una alteia. In a doua etapa, zambetele deja se transforma in straight faces, iar in cea de-a treia, vanzatoarea intervine intre cele doua cliente. Si toate astea pe fundalul ” Jos BOC! Jos Guvernu’! Uoaaaaa!!!”. In concluzie, s-a dovedit in mod evident ca femeile fac shopping si pe vreme de criza, de pace, de razboi sau in caz de sfarsitul lumii :lol:.
M-au enervat si protestatarii. Intru in Mc’ sa mananc ceva. Inca de la usa, coada la baie. Numai muieri, frate! In KFC aceeasi situatie. Ma umplu de nervi. Ma retrag intr-un colt si mananc ceva. Cand am iesit la ora 13:00, puhoiul de lume inca nu se terminase. Multe tipe de la CNSLR Fratia intrasera prin magazinele de prin zona si se inghesuiau la casele de marcat. Pai frate, ori sunteti puse pe scandal ori nu mai sunteti!… Si inca ceva: nu stiu de ce, am dat nas in nas numai cu tarani care faceau ca toti dracii cand vedeau cate o fata. Ii excita oare faptul ca saraca era extrem de zgribulita?! Aceeasi dobitoci ( da, am retinut fetzele catorva) se indreptau pe la ora 16:00 catre gara, urland ceva de fericire. Ca sa aud acum doua ore ca Boc o sa ramana cu tot cu guvernul lui :lol:…Da, lucrurile se reintorc la normal. Nu ca nu ar fi fost deja acolo.

 

Credeam ca nu mai vine si a venit.

Acum cateva luni cand ma gandeam la 1 octombrie, la mutarea in Bucuresti si la inceputul facultatii, era ca si cum as fi avut din nou 5 ani si mi-as fi inchipuit cum as fi aratat la 30. Din motive fataliste si nebunesti pe care numai sufletelul si creierasul meu ar fi putut sa le invoce ( nu, nu le reproduc), am fost sigura ca nu mai prind luna asta, nu imi vedeam viata mai departe de vara asta. Credeam ca octombrie nu mai vine si a venit.
V-ati prins desigur ca articolul asta a fost programat ( v-am spus doar ca nu va las sa uitati de mine si nici nu putea sa treaca ziua de 1 fara toate cele bune din partea mea). Insa chiar mi-am dorit enorm sa va urez o luna cat mai frumoasa, mai plina de fotografie, de inceputuri, de vise, de bauturi calde, de persoane agreabile si chiar iubite, de banutzi chiar ( de ce nu? ), mai plina de plimbari prin parc ( pasind pe frunze) si de vise…
Si daca va intrebati ce fac, probabil ma minunez si astazi de cat de frumoasa e casa mea, dar injur multitudinea de lucruri pe care in mod sigur nu le voi fi terminat de aranjat! In mod sigur am investigat deja magazinele de prin zona si acum incep sa umblu prin cafenele. Tot ce e posibil sa imi fac planuri mari pentru weekend, care ar consta in, bineinteles, luat Bucurestiul la picior. Da, sunt fascinata dar si usor speriata. Dar asta doar in cazul in care va intrebati cum sunt primele mele zile aici…:)
P.S: ascultati-o, va rog… e chiar… de octombrie…

 

Urgentze urgente!!!

Prima urgentza ar fi o leapsa de la Deliutza pe care trebuie neaparat sa o fac, asa ca here i go:

1. Daca ai o porecla.
Ohooo 😆 nu stiu daca pot sa le spun porecle, ci mai mult apelative…Dana/Danutza pentru majoritatea…niciodata Daniela ( numele din buletin la care deja nu mai raspund de cativa ani buni :”> ). In rest, mai sunt si Habiba cateodata, si Suri, si Elf..Eram pana si „Satana” anul trecut, pentru ca 2 colege vorbeau despre chestii diabolice si mi s-a parut ca una dintre ele a strigat „Dana!” si eu am raspuns; spusese „satana” de fapt :”>
2. Unde locuiesti?
Constanta.
3. Inaltime
1,67 ( m-am masurat chiar joi)
4. Dacă ai zi onomastica.
V-am zis eu ca sunt mai „satana” de felul meu, nici nume de sfanta n-am! 😆
5. Ocupatie
Momentan liceu, examene..Peste ceva timp mai vorbim.
6. Fraţi, surori.
Mi’s singurica la parinti 🙂 cateodata parca as mai fi vrut un frate sau o sora neaparat mai mare, dat alte ori nu..sunt fazele mele de egoista notorie :”>
7. Limba materna.
Romana ( am luat „Experimentat” la bac la romana…eu si inca juma de popor pt ca, la naiba! stim sa citim!)
8. Limbi vorbite
Engleza, franceza, italiana si putina spaniola. Mi-as fi dorit mult sa invatz portugheza, mai stiu 2-3 cuvinte asa 😀
9. Colecţii
Melodii, jucarii de plus, amintiri, bjuterii…si mai ales: lenjerie intima :”>
10. Numar la pantofi
Eh, aici depinde… la sandale, pantofi, papucei, balerini – 35 sau 36. La adidashi si la cizme mai merge si un 37, dar deja mi-e cam larg
11. Scoli absolvite
Inca o luna si termin si eu liceul 😀 ( socio-uman si limbi straine)
12. Materia preferata
Limba romana, limba franceza, psihologia mi-a placut al dracului de mult acum 2 ani, filosofia.
13. Ce hobby-uri ai?
Pai destule, ma 😕 de obicei citesc, scriu ( un pic de proza, 2-3 versuri), pozez, sportul ( am inceput sa prind gustul salii 😆 )
14. Bani de buzunar
Sunt exact atat cat trebuie sa fie…mereu e loc de mai bine, dar sa fie de oe urma mea, nu a parintilor, pentru ca altfel mi-o iau in cap si nu’i de bine
15. Dorinta
Multe si aici…dar primele 2 ar fi o cariera frumoasa si sufletul pereche
16. Vise
De ce se cer numai chestii la care as avea multe de spus? 😀 Am sa ma rezum doar la faptul ca visez mult…visez si cu ochii deschisi de multe ori, dar totusi nu sunt cu capu’n nori ( asta’mi mai lipsea!)
17. Numar norocos?
12 fara doar si poate!
18. Ai vrea sa revezi…
Sibiu…si alte momente care au trecut prea repede si de care poate nu m-am bucurat asa cum trebuia cand au avut loc
19. Ai animale de casa?
Am avut un perush, Coco. Mi’as dori fie o pisica extra pufoasa, fie un ditamai cainele fioros, pe post de paznic 😀
20. Sentimentul cel mai pretuit.
Dar daca dragoste nu e, nimic nu e…
21. Care a fost cea mai frumoasa zi din viata?
Au fost cateva, dar tot o astept pe cea mai cea!

–––––––––––––––––––––––

Acum adevarata urgentza…Am sa-mi pastrez calmul, o sa trag aer in piept, o sa ma controlez…AM BANCHETUL PE 5 IUNIE SI N-AM NICI O IDEE DE OUTFIT!!!! 😦
Deci cu asta cred ca am spus tot. Sa stiti ca poate parea ceva minor, dar pentru mine este chiar o problema de real interes. Am tot cautat modele pe net, am umblat prin magazine si nimic! (tocmai de-asta am mai facut cate o pauza de blog si se pare ca voi mai face ). Nici o rochie pe care s-o pot cumpara si sa spun ca da, e al naibii de frumoasa! Asa ca m-am gandit pana la urma sa mi-o fac la croitoreasa, avand in vedere si ca am anumite pretentii de cum ar trebui sa stea pe mine.
M-am gandit sa profit si un pic de faptul ca sunt cea mai micutza de prin zona si majoritatea fetelor mele de pe aici au avut deja banchetul de clasa a 12-a. De-asta va rog sa ma ajutati si pe mine cu cateva idei in legatura cu orice vreti voi: rochie, pantofi, accesorii, coafura, machiaj, etc. Nici parerile unui baiat nu le refuz, chiar as vrea sa stiu cum i-ar placea sa ma vada..
Poze cu mine pe blog sunt destule, nu sunt prea modesta de felul meu si ma afishez suficient cat sa stiti cum arat 😆 eu as vrea o rochitza scurta si mai pe corp si pantofi destul de inalti. Prefer satinul sau dantelutza, dupa care ma topesc efectiv! Dar orice sugestie pe care o pot primi de la voi imi poate fi de folos…
Pleaaaase, help meeee!!!

 

Marti, 13

Acum am un an, de majoratul ei, i se inecasera toate corabiile si era suparata. Era evident din cauza unui el…sau poate a mai multora…sau poate a sentimentelor incalcite ori a ignorantzei..cine mai stie? pentru cine mai conteaza? Azi am gasit-o fericita, dupa cateva ore de somn in plus, era chiar foarte aranjata ( la liceu!) si zambea chiar si celora pe care nu ii suporta. Am intrat in clasa cu Blondis si impingand-o pe sor-mea care nu stia cum sa plece mai repede la cafea, ca sa ii uram cel mai sincer „La multi ani!” Habibei mele 🙂
19 ani, ma…Unora li se pare putzin, chiar inceputul vietii;mie mi se pare destul, pentru ca intotdeauna cand le ajungeam si eu pe fete din urma , dupa doar cateva lumi ele iar schimbau sufixul. Anul trecut cand au facut 18 ani, mi se parea cea mai mare realizare a lor. Nu erau atat de entuziasmate pe cum ma asteptam sau pe cum am fost eu in noiembrie 😆 Anul asta le’am vazut mai fericite si pe Habiba si pe Blondis…
N-am cum sa nu-i urez Habibei mele „Happy B’day!” de nu stiu cate ori pe ziua de azi; ne leaga prea multe. Sucuri, ciocolate calde si frappe’uri insotite de barfa si plansete uneori si rasete cel mai adesea, „hai cu mine!”-uri si „Hai cu tine!”-uri mai peste tot, sedinte foto, nervi mancatzi la cumparaturi in cabinele de proba ale magazinelor, pasii grabiti seara dinspre toate stradutzele din centru catre statia de 51, paranoia si frica si emotia, relaxare dupa perioade grele, nu stiu cate bronzuri la activ, regrete ca exageram cu ciocolata sau cu Mc’ul, „fata, ce ma enerveaza boul asta!” si „panarama naibii!”, si, mai nou…planuri de viitor 🙂
Sper doar ca ziua asta de 13 sa ii aduca multa fericire si tot ce isi doreste ( pentru ca lista’i lunga!), s-o poarte pasii pe unde a visat de atata timp si sa se ocupe numai cu ce a vrut dintotdeauna. Sa priveasca doar inainte, sa aiba putere sa puna punct si sa inceapa ceva nou fara regrete si fara sa-si aminteasca ce a crezut mereu „daca toate iubirile ar fi ca la inceput, nu ar mai exista suferintza in lume”…O adaptez un pic si spun ca, daca toate prieteniile ar fi ca la inceput, nu am mai avea de ce sa ne amintim si de ce sa tzinem una la alta..Si ii dedic melodia de mai jos, pe care stiu ca nu a mai ascultat-o de mult, dar care sunt singura ca o va impresiona pe fraierica pana la lacrimi („niciodata…sa nu uiti…de inima ta…:) ) La multi ani, Habiba! :*