Nu prea cred eu in ghicitul in carti sau in palma, dar nu pot sa neg ca mai raman cateodata cu o expresie tampa cand aud chestii de genu’ :). Stiti cum e, nici pe barbati nu ii intereseaza fardurile si rujurile, dar sunt de-a dreptul fascinati cand se uita la prietenele lor cum se machiaza. Cam asa sta treaba si cu mine si cu…ghicitul in cafea.
Da, stiu, nu prea v-ati obisnuit sa vedeti la mine astfel de articole, dar simt nevoia sa dau share aici unui site pe care l-am gasit intamplator acum cateva ore, cand ma ocupam de niste analize SWOT ale unor branduri romanesti ( ca sa vedeti la ce e bun managementul si marketingul :lol:). Si cum nu mi-a trecut niciodata prin cap ca as putea da peste asa ceva, si cum nu acord atentie decat catorva superstitii din sutele care exista pe la romani, m-am gandit ca sunt N persoane ca mine. Asa ca nu trebuie sa va placa tehnica asta de ghicit sau nu, la fel cum si eu sunt confuza inca daca sa inclin balanta catre „COOL” sau „NASPA”. Dar poate ca o sa va prinda vreodata sa stiti ce scrie in cestile voastre. Si cand spun asta ma refer la fetele care barfesc nu stiu cate ore in sir si la un moment dat, cand se epuizeaza toate sursele, sa fie una singura mai pe faza care sa deschida subiectul asta. Sau poate ca ma refer si la o replica de agatat pentru baieti care ar suna cam asa: „Iubito, se pare ca viitorul tau e langa mine!” 😆 ( nu stiu daca as fi chiar atat de buna ca baiat).
Aci aveti doar cateva informatii generale, iar AICI aveti tot site-ul pe care puteti sta mai mult sau mai putin. Vreau sa aud impresii dupa, indiferent daca sunt de bine sau de rau ( ma astept mai mult la cele negative, stiu ca sunt multi sceptici ca mine).

Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost curiosi sa isi cunoasca viitorul. Exista multe tehnici de ghicit sau de prezis viitorul, dar se spune despre ghicitul in cafea ca este cel mai sigur dintre toate.
In vechime prezicatorii misunau pe toate drumurile, ca cititori in stele si clar-vazatori. La Romani, augurii si aruspicii erau un fel de ghicitori oficiali care prevesteau viitorul dupa zborul pasarilor si dupa pofta de mancare a puilor sfintiti. Nu se facea nimic insemnat inainte de consultarea lor.
Un augur avea puterea sa impiedice o hotarare publica sub pretextul ca prevestirile nu erau favorabile.
Augurii erau socotiti la Roma ca si preoti. Ei talmaceau vointa zeilor. Ei raspundeau dupa ce observau zborul si cantecul pasarilor, fulgerele, maruntaiele victimelor, etc. Cand acestia isi luau slujba in primire, jurau sa nu destainuiasca niciodata vreunul din tainele lor.
La Egipteni, Chaldeeni si Babilonieni erau magii, care se indeletniceau mai ales cu astronomia si alte stiinte oculte, ceea ce a facut sa li se atribuie o putere supranaturala. Ei talmaceau si visele. Si acum exista talmacitoare de vise. De obicei femeile batrane au mai pastrat acest obicei care da rezultate foarte bune asupara viitorului asa cum este in principal, ghicitul in cafea. La noi, meseria ghicitului in cafea este foarte raspandita atat la tara cat si la orase.
In timpul nostru, ghicitul in cafea intereseaza o multime de lume din toate paturile sociale. In cafea putem citi cu adevarat soarta omului. Temperamentul, trasaturile caracteristice din nastere, chestiuni sentimentale, boli in viitor dar si fapte din trecut.

Ca sa putem ghici bine in cafea, trebuie mai intai sa facem o cafea ceva mai mare decat una obisnuita.
Umplem o ceasca cu apa, o turnam intr-un ibric, punem 2 bucati de zahar ( daca nu avem zahar cuburi 2 lingurite de zahar ) si 2 – 3 lingurite de cafea dupa marimea cestii.Este bine sa fierbem cafeaua la flacara mica.
Ghicitul in ibric in timp ce cafeaua se fierbe:
Cand cafeaua fierbe, persoana careia ii ghicim trebuie sa se gandeasca la ce o intereseaza mai mult.
In timpul fierberii se formeaza in ibric o multime de figuri pe care le putem usor distinge, ca de exemplu :
– un deal, ceea ce inseamna ca persoana careia ii ghicim va ajunge in scurt timp la o inaltime financiara sau morala;
– o groapa, reprezinta un semn de decadere. Daca langa groapa se formeaza puncte mici din caimacul cafelei, inseamna ca aceasta persoana va suferi pierderi financiare;
– Daca in caimac se arata o persoana stand culcata, inseamna ca o boala o pandeste;
– O albina acoperita ca de fum , inseamna boala pentru cel care i se ghiceste;
– Albine multe, inseamna belsug;
– Daca iese un cap de caine, inseamna ca persoana careia i se ghiceste are un dusman foarte inversunat;
Dupa ce este gata, cafeaua trebuie turnata intr-o ceasca si bauta foarte incet. In tot acest timp persoana caruia i se ghiceste trebuie sa se gandeasca la ce o intereseaza.

Dupa ce a baut cafeaua pana ce a mai lasat doar un pic de cafea pe fund si zatul, ceasca se intoarce, dar mai intai este invartita ca zatul sa se poata depune pe peretii cestii. Lasam apoi ceasca intoarsa cu fundul in sus pe farfurioara. Se lasa cam cinci minute, adica atat pana ce zatul s-a uscat si nu se scurge de pe ceasca.
Atunci luam ceasca si ghicim dupa figurile ce s-au format in ceasca din zat. Farfurioara cu cafea si cu zatul ce s-a scurs din ceasca se invarteste un pic in palma ca sa putem ghici si figurile formate pe ea. Inainte de a incepe o descriere despre ce inseamna fiecare figura in parte, trebuie sa explicam ce inseamna anumite parti ale cestii de cafea.

Citeam aseara o povestioara de’a lui Sartre care ilustra existenta pentru sine si existenta in sine, pentru a explica ce este fiinta si ce este neantul. Cand a scris „Pierre cel absent”, filosoful a vrut sa sublinieze faptul ca atunci cand intram intr’o cafenea cu scopul de a ne intalni cu cineva (Pierre in cazul de fatza), cu toate ca locul freamata de energie si de fericire, daca persoana cautata nu este regasita printre zecile de chipuri, vom pleca dezamagiti capul si vom iesi…
Vedetzi cum inima de femeie interpreteaza tot..?:) Exemplul era unul cu rol filosofic, nicidecum sentimental; poate ca Pierre trebuia sa se vada cu un prieten sau cu fratele sau, sa faca schimb de carti sau de cd’uri. Eu am presupus imediat ca ar fi fost vorba de o intalnire cu o fata…O fata care poate il astepta de mult, care dorea sa isi gaseasca linistea in bratele lui, care avea ceva foarte important sa’i spuna, ceva de care s’a temut mult timp, dar si-a facut curaj intr’un final. Si in acest final el n-a aparut…Inima de femeie ma face sa ma gandesc la suferinza pe care ea a simtit’o, pentru ca am simtit’o si eu de atatea ori. Stiu cum e sa stai intre atatea persoane si sa te vezi singura. Stiu cum e sa iti doresti din tot sufletul sa rostesti ceva si sa nu poti din toata frica…Si astepti…
„Uneori lipseste o singura persoana si intreaga lume pare nepopulata”. ( Alphonse de Lamartine)

Am citit acum o luna o carte care m-a facut sa realizez in ce hal este capabil un indragostit sa despice firul in patru si sa interpreteze orice rasuflare a perechii sale. Impactul a fost mai mare asupra mea cu cat am realizat ca sunt lucruri pe care le fac de fiecare data cand imi place un baiat, dar sa si citesc despre ele..eh, aici da lovitura! Treaba cu cartea asta sta la fel ca cea cu filmele porno: toata lumea face sex, doar ca unora le este rusine sau refuza pur si simplu sa vizioneze clipuri pornografice din anumite motive…Toata lumea se indragosteste, dar ramai shocat cand te identifici cu randurile cuiva care a avut curajul sa scrie despre situatia sa!
Cred ca mi-a fost frica pana acum sa spun 2-3 cuvinte despre „Eseuri de indragostit” de Alain de Botton…Din motivul enuntzat mai sus…Pentru ca totul incepe cum nu se poate mai simplu, „intr’o dimineatza de noiembrie, fara nici un gand de dragoste sau poveste”, si in doar cateva zile el ajunge sa spuna despre ea ca ” nu numai ca imi sfarsea frazele, dar imi completa viata!”. Pentru ca s-a intamplat pur si simplu, pentru ca se gandea la ea indiferent unde ar fi fost si ce ar fi facut:
„-Aveti ceva de declarat, domnule? Alcool, tigari, arme de foc?
-Numai dragostea mea!”…

Frumusetea aceste cartzi sta in faptul ca Alain de Botton reuseste sa faca filosofie si dintr’o ceasca de ceai! Pentru el, orice gest, orice cuvant, are cel putin 10 substraturi si tot atatea interpretari, poate ca de-aici si afirmatia sa, „limbajul se impiedica de dragoste, caci dorintza nu e articulata”…

Insa ideea asupra careia m-am oprit eu si care de fapt a pornit de la La Rochefoucauld este urmatoarea „Unii oameni nu s-ar fi indragostit niciodata daca n-ar fi auzit de dragoste.” Si l-as contrazice, folosindu-mi cunostiintele de psihologie empirica, spunand ca orice om are o nevoie de dragoste si de afiliere, ca practic avem iubirea in sange si de-asta nu renuntzam niciodata in a o cauta. Dar tind sa ii dau dreptate si lui La Rochefoucauld, pentru ca vad si eu ca, inca de cand suntem mici, suntem inconjurati de afectiune si de persoane care tzin la noi. Pe masura ce crestem socializam mai mult, luam contact cu lumea matura si cu toate caracteristicile ei. Invatam sa citim, sa rasfoim reviste si dam de zeci de pagini dedicate rubricii de dragoste si sex sau de relatii interumane. De mici, ni se citesc basme cu printzese frumoase salvate de printzi curajosi care le iau de neveste si traiesc fericiti langa ele pana la adanci batranetzi. Si apoi 90% din filmele care se promoveaza, au la baza cel putzin o poveste de iubire. Cum sa nu cautam si noi asa ceva…?„Cum sa stiu ca ceea ce simt pentru el e dragoste, daca nu-mi sopteasc ceilalti din jurul meu raspunsul?” ( prin poezii, prin versurile melodiilor).
Nu renuntzam pana nu ajungem sa urlam cuiva din tot sufletul nostru „IUBESTE-MA!”…Si din ce motiv? Nu avem decat obisnuita scuza jalnica: pentru ca te iubesc…Si stiti care este paradoxul? Ca rar ne dam seama cine ne-a marcat cel mai mult; pentru ca pana nu ai murit, este dificil sa spui ca cineva a fost iubirea vietzii tale 🙂
Va recomand cartea cu toata caldura…:D