Sunt un parazit fericit!

Degeaba m-am batut eu cu pumnul in piept ca o spartana ca o sa invat sa gatesc & stuff. Nu-mi iese si pace! De fapt, nu am chemare catre asa ceva. Si din cate am observat, nici nevoia nu ma impinge la cratita. Tot la salate sau junk food prefer sa raman, dar daca se iveste ocazia, nu refuz mancarea gatita.
La inceputul saptamanii, o colega de facultate mi-a povestit despre cum prietena ei facuse de curand o criza de gastrita. M-am speriat cumplit. Asa ca exact in ziua respectiva am mers la piata cu Habiba si seara am rugat-o sa faca o supica de galuste pentru stomacelul meu satul de placinta, chec, shnitzele, etc. A fost prima data cand prietenutza mea amesteca in oala si din cate am vazut eu, ii placea la nebunie. Am facut si cateva poze si am papat linistite cate un bol de supa fiebinte, dupa o zi in care degerasem crunt.
Marti am primit pufoasa veste ca Deliutza vrea sa faca o supica de pui. Ohooo, din ce in ce mai bine! Si avand in vedere contributia mea minima din bucatarie, eu am fost desemnata sa merg la piata si sa iau pieptul de pui. Si mama mama, ce am mai mancat si in seara aia! Cum au fost 6 grade in ziua respectiva, mancarea Deliei a fost o binecuvantare pentru friguroasa de mine.
Joi seara fetele mele au gatit din nou. Mai slabut, adica piept de pui la gratar cu salata, dar a fost ceva! Eu ce pot sa spun…? Sunt mandra de ele si le urez cat mai multe retete reusite! 😆 In mod normal, ar fi randul meu sa bucataresc, dar nu cred ca vreau sa ma risc. Sunt constienta ca traiesc pe spinarea lor, dar la naiba, sunt un parazit atat de fericit! Nu fac fitze si mananc orice ar gati ele. Ma gandeam chiar sa le iau tot ce au nevoie si sa le pun sa gateasca ele meniul pentru ziua mea, care va fi cam peste o luna :lol:. Ce inseamna sa fii cel mai mic in casa…:”>.

 

Tentativa de bomboane pentru Alinutza

Mi-au soptit mie cateva pasarele ca azi, 11 septembrie, ar fi ziua de nastere a iubitei noastre Alinutza :). Si avand in vedere ca ma bloguiesc cu dumneaei cred ca din iarna incoace, mi-am zis ca nu se poate sa nu ii urez un megaultrasuper calduros LA MULTI ANI! :* My dear Love Addiction, sa fii sanatoasa, fericita si iubita…si daca esti deja, eh bine, sa fii si mai si! Aceasta domnisoara merita sa aiba parte de tot ce isi doreste, pentru ca dau cu subsemnatu’ ca e o persoana de milioane…si mi-am dat seama de asta din toate discutiile cu ea!
Mi-ar fi placut sa ii trimit Alinutzei cateva din celebrele mele bomboane Raffaello, pe care le anuntam aici cu surle si trambite. Insa am esuat lamentabil 😦 . Vroiam eu sa pun niste poze cu minunile mele, dar mai bine nu. Am respectat reteta, dar se pare ca mai am de invatat unele trucuri. Insa tind sa cred ca si cantitatile date erau gresite. Sa va spun de ce: pentru ca mi-au iesit prea dulci, cu toate ca am pus 150 de grame de zahar in loc de 200! Va spun, ceva atat de dulce nu am mai mancat nici macar eu in viata mea! Bomboanele astea sunt niste bombe diabetice…daca luati una pe zi, altceva nu va mai trebuie. Le pot sugera baietilor sa inghita cate o minune de-asta cand vor sa se trezeasca din betie. Efect garantat! Si in afara de gustul asta, nici textura nu pot spune ca mi-a iesit ca la carte. Nu am avut destula rabdare sa amestec compozitia ca lumea, asa ca se putea simti lejer zaharul si laptele, oricat de praf ar fi fost el! 😆 Evident, am facut niste bomboane cat pumnii mei, pt ca la naaaaiba, dureaza cam o ora pana stai sa iei migdala, sa faci bilutza frumos in mana..(:|.
Deci da, gatitul nu e de mine. Un prieten mi-a sugerat sa incerc si altceva in afara de dulciuri. Ma’ friend, putin probabil sa imi iasa mie fasolea, daca nu sunt in stare sa amestec 3 ingrediente :lol:. Insa nu ma dau batuta! Saptamana viitoare planuiesc sa mai dau o lovitura cu alta reteta, poate aia imi iese mai bine.
Pana una alta, o sa ii urez din nou Alinutzei toate cele bune, ii trimit ceva bun ( sunt sigura ca ii place) asaaaa, pe cale virtuala, siiii, daca binevoieste domnisoara sa treaca pe la Bucuresti, promit ca stau si face to face cu ea la un desert ( negatit de mine) sau o cafelutza. Sa ne traiesti, iubita, la cat mai multe articole frumoase si sa ne spui ce cadouri ai primit, da? :*

P.S: ia hai, care treceti pe aici, ziceti si voi pe cat sunteti nascuti… poate aveti norocul sa imi iasa vreo reteta de tort pana la zilele voastre de nastere :lol:.

 

Departe de Ratatouille

Stiu sa gatesc, chiar stiu…dar doar strictul necesar si atunci cand imi este o foame nesimtita. De placere…mai rarutz, ca’i mai dragutz. De fapt,stiti ce se intampla cu mine? Exceptand faptul ca toata viatza mami m-a rasfatzat cumplit din punct de vedere culinar, sunt si tipul ala de fata care mananca pe fuga cand pleaca la cate o sedinta de voluntariat, care isi cumpara o placinta cu branza in pauza la liceu si care efectiv nu are timp sa petreaca ore intregi in bucatarie! Cu toate astea, cu mana pe inimioara va spun ca mi’ar placea sa invatz… stiu ca asta se va intampla automat in momentul in care voi pleca la facultate, dar mi’as dori ca pana atunci sa apara o persoana speciala care sa ma faca sa stau cu nasul in oala 2-3 ore pe zi, doar pentru a’i vedea zambetul multumit atunci cand imi gusta mancarea.. 8->
Pana atunci, Retete cu poveste s’a gandit sa imi trimita o leapsa si un premiu, pentru care o pup dulce :* sa stii ca nu’l meritam, dar il apreciez; imi da curaj pentru mai departe. Deci:

Gatesti?
Spre rusinea mea, nu :”> ( nu prea m’ati nimerit cu leapsa asta) Dar mananc! 😀 Si chiar apreciez o reteta buna! Si nu sunt chiar atat de putoare, stiu sa gatesc si eu cateva feluri de mancare, dar o exploatez pe mami atat cat mai pot..sa vedetzi de la anul ce gospodina ma fac! 😆
Preferi retetele simple si rapide?
Da! Cartofi prajiti, clatite,crema de zahar ars… cu cat mai simple cu atat mai mare probabilitatea de a-mi iesi.
Te incumeti la pregatirea unei prajituri care sa ceara 2-3 ore de pregatire?
N-am curaj, sincer. Dar nici motivatie…mi’ar placea sa gatesc pentru cineva si acel cineva sa’mi aprecieze efoturile :-<
Cat timp ai, cu aproximatie, zilnic pentru a gati? Dar in week-end?
O ora pe saptamana? 😆 chiar nu vreau sa va dezamagesc, dar mereu gasesc altceva de facut. Plus ca, nu stiu cat de incatata ar fi mama daca mi’ash baga nasul prin retzetele ei..
Care este mancarea ta preferata ?
Lasagnaaaaaa!!!
Ce iti place mai mult si mai mult sa gatesti?
Clatite pufoase 😀 sunt specialista pentru ca…doar astea imi ies atat de bine 😆 dar si pui cu smantana
Ti-ar placea sa afli despre ce vinuri se potrivesc la diversele tipuri de mancare?
Am auzit de chestia asta doar in filme… Stiam ca barbatzii fac de obicei o ditamai impresia daca stiu ce vin merge cu nu stiu ce fel de mancare. Mi’ar placea deci sa stiu si asta; vreau sa vad cat de sofisticatzi vor fi barbatzii pe care urmeaza sa’i intalnesc! 😀 ( daca or sa comande bere, o sa imi bag unghia in gat! ).
Exista vreo reteta pe care ai vrea sa o afli de mult timp, dar nu ai gasit-o inca?
Da, ar fi una si ar fi singura mai complicata la care m’ash inhama: coarne de gazela. Reteta chiar exista ( nu e doar rodul serilor in care ma uitam la „Clona), este de origine egipteana si am gasit ceva pe net dar… nu stiu, nu mi s’a parut destul de explicita. In plus, ar cam trebui sa inlocuiesc vreo 2 ingrediente de acolo cu altceva, pentru ca nu cred ca le’as gasi pe la noi.