Nu prea imi dau seama daca este sfarsitul sau inceputul zilei si nici daca sunt obosita din cauza unui program lung sau a unei nopti nedormite; norocul meu ca s-a inventat ceasul si stiu ca e 7 a.m. Afara e inca intuneric, bulevardul incepe sa se aglomereze si oricum nu vad nimic de umbrela. Asta imi mai lipsea, sa mai bata si vantul. Imi trag basca mai pe fata si merg catre metrou. Ma lovesc de o pustoaica de vreo 7-8 anisori, cu un ghiozdan mai mare decat ea si cu o pelerina roz bombon. Are viteza. Cred si eu: nu se compara facultatea cu clasa 1.
E mai full ca la pranz. Si vorba sora-mii, la stanga si la dreapta numai barbati la costum si femei cu tocuri si paltoane…stiti voi, oameni cu acel look afacerist. Ei asteapta foarte calmi pe peron, eu ma enervez ca nu mai vine odata metroul.Ei mananca meticulous ori un covrig, ori o placinta cu branza, eu injur ca nu gasesc sticla de ceai cald prin geanta. Ei se aseaza si isi scot ziare, “HA!” imi spun, acum stiu si eu ca lumea obisnuieste sa citeasca in metrou si imi scot o carte ca sa ma simt mai bucuresteanca. In primele zile eram atenta la statii si nu imi permiteam luxul de a fi cu ochii in alta parte. Apoi cand am incercat si eu smecheria asta, mai mai sa cobor la statia gresita. Nu si de data asta. Acum sunt tare! Am omis insa faptul ca in geanta aveam “Bucuresti. Amintiri si plimbari” de Catherine Durandin. Mda, m-am gafat: bucurestenii nu citesc despre orasul lor. Mai am de lucrat la partea cu integrarea.
Si ce daca ploua? Eu sunt imbracata bine si am o umbrela data naibii! Doar ca pe Lascar Catargiu sunt ditamai baltile si eu nu am abilitatile necesare de a sari peste Marea Neagra. Ocolesc frumusel fara sa imi fac griji pentru masinile de langa mine; circulatia oricum e blocata, slabe sanse sa ma ia unul pe capota. In sala de curs le zambesc frumos catorva gagici. Le ador deja, in ciuda a doar doua saptamani petrecute cu ele. Ma scurg si ma pun langa ele. Sandra nu stie cum sa se aranjeze mai bine pentru cursul unui prof, Flaviei ii pica ochii de somn in gura. Si mie. Ma uit fugitiv catre geam si observ picaturi mari cum cad; imi amintesc de editia de vineri de la “Dansez pentru tine”, de dansul in ploaie. Ce ma mai topesc dupa chestiile astea romatice, dar ce ma mai si oftic…
Si ce daca ploua? Asta nu ma scuteste de mersul la piata. Trec in fuga pe langa raionul de carne, oricum nu stiu sa gatesc tocanite, ciorbe etc. Traiasca salatele si junk food-ul! Imi suna telefonul; e al dracului de greu sa trag cosul dupa mine si sa si vorbesc in acelasi timp. Cucoana de casa se uita urat la mine. Ma obliga legea sa am marunt?! Tarasc de sacosa pana acasa. Am chef de barfa cu Habiba, in seara asta clar ne culcam tarziu. Langa scara dau de aceeasi pustoaica. Se chinuie si ea vreo cu 3 pungi, cred ca o trimisese maica-sa la piata. Cred si eu: nu se compara…uhm…ah… la naiba! Imi trag rusinata basca pe fata si clar nu mai am de gand sa ma plang! Unde dracu-s cheile?! Aaaaah, pai nu se compara! 😆

Va recomandam acum ceva timp “Eseuri de indragostit” de Alain de Botton. In urma cu cateva zile am scris un articol pornind de la un citat de-al sau. Acum am de gand sa va prezint o alta carte a aceluiasi autor, o carte despre care Habiba mi-a povestit de aproape un an si pe care am pus manutza destul de recent. Descrierea de pe coperta suna cam asa:


-Care este diferenta dintre filozofie si rock’n roll? Nici una, ar putea raspunde Alain de Botton, atata vreme cat ambele sunt un mod de viata.
-Formula matematica a aventurii romantice: in ea intra, pe langa filozofie si rock’n roll, economia de piata, revistele pentru femei, curentele de moda si nici un pic de imprevizibil.
-O carte despre dragoste in extraordinara ei banalitate.
-O diagrama a inimii si a mintii indragostite.
-Alain de Botton pune intrebari despre sex, cumparaturi, romane, tipologia sarutului, gelozie, iar Flaubert, Descartes, Platon, D.H. Lawrence sau Aretha Franklin raspund printre randuri.
-Un mic manual de filozofie a vietii de zi cu zi.
-O fotografie de grup a catorva romantici de secol XXI, in care apar si autorul, si cititorul.

Suna bine, a? 🙂 Si stiu ca titlul atrage mai mult cititoarele feminine, dar sa stiti ca e o carte scrisa pentru ambele sexe. Nu o sa vedeti prea multe “siropozitati”; dimpotriva, exact asa cum spune si descrierea, in acest roman este vorba despre o relatie de iubire dintre un barbat si o femeie, vazuta din prisma filozofica. O relatie care ridica multe intrebari, care te pune pe ganduri si in care, poate, te vei regasi si tu.
Si acum urmeaza si descrierea facuta de mine, adica doar cateva dintre citatele care mi-au mers mie la sufletel. Enjoy!

“Un barbat care saruta bine are nevoie de priceperea unui violonist sau pianist, trebuie sa stie cum sa controleze si sa articuleze fiecare muschi al gurii, trebuie sa cunoasca claviatura, ritmul si tempo-ul, sa stie cand sa apese si cand sa atinga usor si incitant, cand sa deschida gura si cand sa lase putina distanta.”
“Durerile si problemele provoaca gandurile.”
“Noi doi ii facem pe Romeo si Julieta sa para potoliti.”
“Puterea in dragoste deriva din capacitatea de a nu-ti pasa.”
“Dragostea nu poate decat sa agraveze o rana deschisa.”
“Credinta ei era ca un cauciuc cu pana.”
“Uneori am impresia ca traiesc cu frana de mana trasa.”

Siiiiii, preferatul meu:

“Imi dai voie sa te intreb de ce imi faci viata insuportabila, imi golesti cartea de credit, imi poluezi baia, imi distrugi bucataria si joci ping-pong cu mintea mea? A, inteleg. Pentru ca ma iubesti! O, bine, acum inteleg; in cazul asta e-n regula, da-i drumul, si nu uita sa dai foc la casa si sa-mi lovesti si celalalt obraz inainte de a incheia!”

Imi cer scuze ca ma apuc de „temele pentru acasa” atat de tarziu, doar ca pana acum am fost busy cu alte chestii si chestiutze ( lucruri minore dealtfel dar care ocupa mai mult timp decat credeam). Daaaar nu am uitat de intrebarile la care trebuia sa raspund, asa ca here i go :D.
Prima leapsa vine de la KirstDay ( pe care nu-mi vine sa cred ca n-am avut-o la blogroll pana acum, nu stiu unde mi-a fost capul :”> ) care ma cam baga in ceatza in ceea ce priveste serialele..De ce spun asta… nu ca subiectul mi-ar fi neclar, dar…telenovelele intra in categoria asta?! 😆 stiu ca o sa radetzi, mai ales baietzii, dar eu chiar ma mai uit la cate o chestie de genul. Niciodata nu am urmarit 2-3-4 telenovele in paralel; timpul nu-mi permite si rabdarea mea are o limita scurta. Dar mereu m-am uitat la cate un serial latino-american, iar cele pe care le-am urmarit cel mai recent sunt „Fara sani nu exista paradis” ( a fost educativ, sa stiti ..siii mi-a ridicat cateva intrebari bunicele 🙂 ) si „Cameleonii” ( mai mult pentru 2-3 actori dragutzi, recunosc). Apoi am inceput sa urmaresc si serialele romanesti… din nou, putetzi sa radetzi pana cadetzi de pe scaun, dar unele au fost chiar reusite. Nu vorbesc despre „Numai iubirea” sau „Pacatele Evei”; regizorii nostrii erau destul de neexperimentati. Dar tot din cauza actorilor, am inceput sa urmaresc acum ceva timp „Inima de tigan” ( care nu a reusit sa-mi schimbe opiniile despre rromi), „Regina” (Diana Dumitrescu a fost eleva a liceului „George Calinescu”, unde invatz eu si am vrut sa vad ce e de capul ei) si mai curand, „Aniela” ( care mi-a lasat o impresie destul de buna: actori pe masura, plus societatea anilor 1900 care chiar mi-a placut). Asa, acum hai sa trecem la lucruri serioase. Intr-un timp am urmarit „Friends”; fostul meu prieten era innebunit dupa serialul asta si a reusit sa ma molipseasca si pe mine. „Sex and the City” era la ordinea zilei acum cativa ani buni; imi amintesc ca se difuza destul de tarziu, mai pierdeam episoade dar nu ma lasam :lol:) si mai noua obsesie, „Desperate housewives”, pe care il urmaresc de ceva timp.
Asaaaa…acum sa trecem si la a doua leapsa de la Nice care este mai pe placul meu, avand in vedere faptul ca fara carti nu pot sa respir.
1. Cate carti ai citit pana acum in 2010?
In afara de cele pentru bacul la romana si la filosofie, am citit vreo 15 ( nu ma invidiatzi, eu am destul timp pentru lectura, de la anul s-ar putea sa ma limitez doar la bibliografia pentru facultate).

2. Cate carti de fictiune si cate de nonfictiune?
Vreo 2 fictiune si restul nonfictiune.

3. Care e proportia de scriitori barbati vs. femei?
Oi fi eu feminista, dar din toate cartile pe care le-am citit in 2010, doar 3 autoare sunt femei. Restul…deh, barbatii la putere!

4. Care este cartea preferata citita in 2010?
Amelie Nothomb – „Dictionar Robert de nume proprii”

5. Care este cartea care ti-a placut cel mai putin in 2010?
„Slam” de N. Hornby. Am terminat-o in 2 ore…bine, este si o carte superficiala dupa descriere si titlu. Era vorba despre un pusti de 16 ani care urma sa aiba un copil cu prietena lui de aceeasi varsta. In timp ce citeam cartea, mi s-a parut interesanta dintr’un singur punct de vedere: descria gandurile si sentimentele unui baiat care lasa o fata insarcinata. Stiti ca de obicei se dramatizeaza numai pe seama fetei gravide…

6. Care e cea mai veche carte citita?
„Cercul mincinosilor”, care reuneste povesti si povestiri din toaaata lumea, de la inceputurile ei pana in prezent ( chiar vi-o recomand, este plina de istorisiri filosofice).

7. Dar cea mai noua?
Alice Nastase – „Dragoste ca un bonsai”

8. Cel mai lung si cel mai scurt titlu?
Cel mai lung ar fi „Cum m-am lasat de gandit: un mic tratat pentru intelectuali frustrati” ( saau ceva de genu’), iar cel mai scurt „Slam” ( asta daca nu iar in seama „Ion” de Rebreanu).

9. Cate carti imprumutate de la biblioteca?

Foarte multe…majoritatea.

10. Cate carti citite sunt traduceri?
Cam toate..exceptie fac doar vreo 2.

11. Care e cel mai citit autor anul acesta?
Imi place diversitatea :D.

12. Care e personajul principal din cartile citite de pana acum?
N-am sa uit niciodata de Soni, din cartea cu acelasi nume scrisa de Andrei Ruse.

13. Ce tari ai vizitat prin cartile citite?
Macar asa sa fac si eu o calarie pe toate continentele 😆

14. Ce scriitori descoperiti in 2010 ai vrea sa citesti mai mult?

Pe Martin Page nu l-am descoperit acum, dar de-abia astept viitoarea lui carte.

15. Ce carte nu ai fi citit daca nu ti-ar fi fost recomandata?
„Despre ploaie”…daca nu ar fi ridicat-o prietenele mele in slavi, nu m-as fi apropiat de ea ( stupid me). Adica…cine naiba ar fi vrut sa citeasca ceva despre ploaie?!

16. E vreo carte a carei lectura iti pare rau ca ai amanat-o?
Daaa, din pacate destule 😦 nu imi permite timpul, nu de alta..

Ofer atat prima leapsa cat si a doua celor care doreasc sa ne impartaseasca cateva seriale preferate sau carti citite.