In direct, de la fata locului

Dupa cum v-am mai spus, nu am net. Dar ce e drept, am si o gramada de citit si de scris pentru saptamana viitoare. Proiectele pentru facultate imi mananca zilele, dar nu numai mie. Sunt placute ce e drept, dar s-au adunat toate exact acum. Si stiti cum e omul: cand peste o saptamana stie ca pleaca acasa si ca peste alte doua vine Craciunul, numai chef de lucrat nu are!

Si iata-ma mergand la biblioteca joi dupa-amiaza, incercand sa ma apuc de tema pentru management si marketing. Stupoare! Jumatate de sala plina de fetele din SNSPA care rasfoiau nervoase carti de Kotler si alte manuale. Mi-am bagat picioarele si am revenit azi. Deci da, va scriu din biblioteca ( simtiti si voi linistea din jurul meu? 😆 ). Dau peste cam acelasi peisaj. Norocul meu ca de data asta, am facut posta materialele din bibliografie. Era o situatie chiar comica: contrar parerii mele si a multora in general cum ca sala 6 ar trebui sa fie plina de studenti de la ASE, fetele din SNSPA au pus stapanire pe ea. Si da-i si fa schimb de informatii, fotografiaza pagini si intreaba in stanga si in dreapta ce a facut fiecare ca sa stii sa faci tu altceva :). Da, e obositor. Si e stresaaaaaant! Cand te gandesti ca ai de predat ditamai tema peste cateva zile, plus altele la fel de mari intre timp, iti cam vine sa te urci pe pereti. Dar atmosfera din sala era superba, dupa parerea mea. Sa vezi atatea persoane din grupe diferite ca studiaza, ca se consulta si ca au in comun acelasi obiectiv, e ceva! Nu stiu daca prin aceste teme, profesorii urmaresc strict cunoasterea. Nu se gandesc ei oare si la socializare? Mi-ar fi greu a crede ca nu ! 🙂

 

Printre carti

Mi-am petrecut ziua de ieri printre carti. A fost al naibii de placut sa rasfoiesc manualele Habibei mele, dar si cartile imprumutate de la biblioteca din Constanta, luand in considerare faptul ca pana acum nu am ajuns la Biblioteca Universitara din Bucuresti; dar imi voi face eu timp saptamana asta. Sunt nerabdatoare sa o vad, am auzit numai de bine despre ea. Sunt si mai nerabdatoare sa ma pierd printre rafturile cu carti.
Dar cred ca de-asta ma aflu aici: ca sa stau mult cu nasul in carti. Daca nu acum, atunci cand? La vara, in iulie sau august? Peste 10, 20 de ani? Neah! Daca nu aici, atunci unde? Pe plaja, in Mamaia? La birou, cand voi avea un job stabil, care imi va manca majoritatea timpului? Hah! Ma bucur sa vad ca am biroul plin de carti pe domeniul si pe sufletul meu. De-abia azi am inceput cursurile propriu-zise, dar deja simt nevoia sa scriu. Sunt sigura ca voi avea despre ce!
Si chiar nu vreau sa transform blogul intr-un jurnal. Nu. Dar e prea frumos ca sa nu vorbesc, e prea greu ca sa nu ma plang macar un pic, e prea palpitant si prea nou ca sa nu fiu entuziasmata si oarecum speriata. E prea tot ce mi-am dorit si prea pe cale sa se indeplineasca. Sunt prea mandra de ceea ce sunt pe cale sa ajung, ca sa nu va indemn si pe voi sa fiti mandri de realizarile si de planurile voastre! Nu uitati ca oriunde ati fi ajuns, sunteti acolo pentru ca voi ati vrut. Si afirmatia asta e cu doua taisuri, desi sper ca si in cazul vostru, sa fie vorba despre latura mai putin ascutita, despre latura stralucitoare si placuta. Despre latura aia pe care v-ati dorit-o voi.

Omul constituie o minune si pentru ca, din mii si milioane de exemplare, pe Terra nu se vor gasi doi indivizi identici: minunile nu se repeta… ( Septimiu Chelcea)

 

1 septembrie – rain, rain!

Cam asa a trecut si prima zi de septembrie…Nu stiu cum a fost pe la voi, dar in Constanta a inceput sa ploua aseara, a batut vantul si azi a fost rece toata ziua. Da, toamna in adevaratul sens al cuvantului…si-a cerut drepturile inca din primele ei ore. Nu stiu nici cum ati petrecut voi, dar eu m-am trezit destul de tarziu ( vremea asta m-a facut sa fiu foaaarte sleepy) si am mers la biblioteca. Deeeci tot ce e posibil sa recomand o carte sau 2 in urmatoarele zile :lol:.
Nu, n-am nimic frumos, urat si nici macar interesant sa va spun. M-am gandit ca scriu prea la subiect si in post’ul asta sunt hotarata s’o ard un pic aiurea, sa va intreb ce mai faceti, pe cine mai iubiti, pe unde ati mai fost, ce ati mai citit, ce ati mai mancat bun, ce filme noi ati mai vazut…Asa, o lalaiala de toamna 🙂 . Vreau sa va recomand cateva melodii tocmai bune de ascultat in perioada asta ( dupa parerea mea) in fata unei cani de ceai/ciocolata calda/3 in 1/laptic si a multor amintiri/vise. Prima e ceva mai tristutza, dar a doua, a Loredanei, e chiar foarte dulcica si e in stare sa puna un zambet pe buze.

Si da, vreau sa va urez o toamna frumoasa. Stiti ca am boala pe asa ceva. Stiti ca tin foarte multe la anumite zile, la anumite luni, la sfarsitul si la inceputul unor anotimpuri… Cunoasteti deja obsesia mea pentru zilele de joi, care m-au marcat foarte placut in anii de liceu si sper sa o tin asa si in facultate. Va provoc deci sa nu va limitati la o singura zi pe an care sa fie a voastra, ganditi-va bine la toata saptamana si alegeti o vinere doar a voastra, o miercure care sa va aminteasca de ceva sau o sambata in care sa va simtiti bine, doar pentru ca e ziua voastra favorita din saptamana! Ia sa va aud!
Si da, m’am indepartat de la subiect, dar revin. O toamna fericita va urez, cu mers prin parc alaturi de cineva drag, cu pasit pe frunzele uscate, cu multe poze frumoase, cu petreceri reusite, cu plimbari luuungi si cu muuuulta ciocolata…(follie)! 🙂

 

Despre hrana pentru suflet

Nice si Dragos mi-au trimis acum ceva timp o leapsa in care ar fi trebuit sa scriu despre ce sau cine imi este dor. Le-am spus ca prefer sa scriu un articol despre asta peste cateva luni, cand voi fi departe de casa :). Insa tot de la ei am mai primit cadou o tema, pe care m-am gandit s-o rezolv imediat, mai ales pentru ca mi-a placut mult. Leapsa merge la tot blogroll’ul, asa ca, serviti, va rog! 🙂

1. Care este ultima carte pe care ai citit-o?
Cap coada? Marc Levy – „In alta viata”, pe care am recomandat-o si aici :). Acum am mai inceput vreo 2-3 carti in paralel si sper sa le termin odata. Nu sunt prea incantata de ele, dar daca ma apuc de ceva, nici gand sa nu termin!

2. Daca ai putea fi un personaj dintr-o carte, ce personaj ai fi si de ce?
Nu stiu.. avea un prieten o vorba..” viata asta nu e o carte, asa ca inceteaza sa traiesti intr-un basm!”. Dar fara vise, parca nu suntem oameni. Singura carte care imi vine acum in minte este tot una scrisa de Levy – 7 zile pentru o eternitate”. Ma identific foarte mult cu personajul prinicipal feminin, Zofia, trimisa pe pamant cu scopul de a face bine. Daaar se indragosteste de Lucas, un pui de diavol :lol:. Nu stiu de ce pana si ca personaj am inclinatia asta catre bad boys…

3. Care e cel mai frumos film pe care l-ai vazut pana acum?
Nuuu, c’mon, cum sa fie doar unul?! De obicei, recunosc, ma uit doar la comedii, pentru ca la cele romantice ma umfla plansul si la cele horror nu prea am curaj. Insa sunt indragostita de „Sweet November”, „The notebook” si „Just like heaven”.

4. Daca te-ai putea intalni cu un scriitor, ce scriitor ai alege?
Cu siguranta Nichita Stanescu :).

5. Care e melodia ta preferata, cea pe care o asculţi fara sa te poţi satura de ea?
Depinde de starea pe care o am, de moment. Nu mai am aceleasi melodii de suflet ca acum 4 ani, sa spunem. Cel putin nu ma mai emotioneaza atat de tare, decat daca iau in considerare amintirile. Insa acum, am dat din nou peste Directia 5 – „O fata ca ea” si nu ma mai pot satura s’o ascult.

6. Unde ai locui un an, departe de casa?
Paris sau Bologna :).

7. Când citesti, pentru a marca locul unde ai ramas, folosesti semn de carte sau indoi pagina? Si ce fel de semn de carte?
Uoof, mi-am cumparat atatea semne de carte colorate, impopotzonate..le folosesc de 2-3 ori maxim dupa care uit de ele :lol:. Asa ca de multe ori marchez pagina la care am ramas fie cu un pix sau cu un creion, pentru ca obisnuiesc sa subliniez anumite citate sau chiar sa transcriu unele scene care mi-au placut mult.

8. Ai primit în ultima perioada carti cadou? Si daca da, care?
Nu, nici nu mai tin minte de cand nu am mai primit cadou o carte. Dar in noiembrie o sa fie ziua mea si stiu de la ce sa ma astept din partea prietenelor mele :lol:.

9. Iti place sa recitesti unele carti?
Nu..deloc! Doar daca nu le inteleg, dar atunci nu prea imi face placere. De obicei, cartile pe care le-am adorat si care mi-au lasat o impresie frumoasa, le’am pastrat in amintire. Nu vreau sa le aprofundez, sa le intorc pe toate partile..dupa, as putea sa ma plictisesc de ele si sa nu mai insemne nimic pentru mine.

10. Care crezi ca este cartea care ar trebui impusa tuturor ca “lectura obligatorie”?
Nu sunt profa de romana ca sa stiu asta :lol:. Daaar, luand in considerare ghilimelele, eu as recomanda adolescentilor din zilele nostre Melvin Burges – „Marfa”. Este vorba despre droguri, sex, viata reala…Ar avea multe de invatat!

11. Care e locul preferat pentru lectura?
Intinsa in pat. Nu suport sa citesc la birou.

12. Care sunt motivele care te determina sa alegi o carte pe care sa o citesti?
Ah nu, n-am lista cu criterii de bifat la mine de fiecare data cand merg la biblioteca sau la Carturesti :). Cateodata ma inspira pana si coperta. Dar de multe ori ma atrag titlul, descrierea de pe prima pagina sau chiar si autorul.

 

„In alta viata”..poate!

M-am declarat fana Marc Levy, inca de cand am pus manutza pe prima sa carte, „7 zile pentru o eternitate”, in urma cu 2 ani. Am citit’o o singura data pentru ca nu am vrut sa imi dispara gustul placut pe care mi l-a lasat… Am recomandat aici pana si o ecranizare dupa „Si daca e adevarat…” care m-a emotionat mult…All in all, nu se putea sa nu va recomand si ceva ce am citit de curand – „In alta viata”. 🙂
Descrierea de pe coperta cartii suna cam asa:

Incercand sa dezvaluie destinul misterios al unei picturi, Jonathan se va intalni cu Clara. Si unul si celalalt simt ca s-au mai vazut candva. Dar cand? Si unde? La Londra, in urma cu un secol…Versiunea moderna a lui „Romeo si Julieta”, romanul de fata creeaza o poveste plina de suspan, pornind de la o sugestie metempsihotica.

Si acum, critica persoanala :d. Nu ca rezumatul de mai sus nu ar fi corect, dar mi se pare prea simplu si prea succint pentru o carte care inspira atatea, pe diferite planuri.
Asa ca treaba sta in felul urmator. Peter si Jonathan sunt prieteni de cand lumea; primul este o fire foarte colerica, exploziva, nebunatica, iar cel din urma este romantic si atat de linistit, incat parca nu isi gaseste locul in acest secol al vitezei. Ce au in comun cei doi? Prietenia care ii leaga de atata timp si domeniul in care amandoi lucreaza: arta! In timp ce Peter se ocupa de licitatii, expozitii si vanzari, Jonathan este un expert indragostit de operele unui pictor pe nume Vladimir Radskin. El incearca sa elucideze misterul ultimului sau tablou, care a ramas neterminat si care ascunde o ditamai povestea. Partea de investigatie trebuie sa va placa ( adica mi-a atras mie atentia care nu am treaba cu asa ceva :lol:)..Se vede ca Levy s-a informat foarte bine asupra anumitor tehnici de pictura si ca nu a scris cartea asa de mantuiala. Good job!
Partea mai romantica a povestii consta in relatia lui Jonathan si a Clarei. In jurul lor, zic eu, se contureaza ideea principala a romanului: sentimentele adevarate, puternice, nu mor niciodata 🙂 . Cu toate ca soarta nu le-a fost deloc favorabila si factorii externi au actionat urat asupra lor, dupa atatea cautari, pierderi si regasiri, ei au reusit sa fie fericiti in alta viata…Indiferent de cum aratau si de unde veneau, ei s-au recunoscut in orice perioada … Ideea asta m-a emotionat cumplit…
Nu stiu daca sunt de acord cu faptul ca unii critici au spus ca romanul aduce a „Romeo si Julieta”. Poate. Eu spun insa ca seamana mai mult cu finalul filmului „The notebook”; ba chiar mai mult..daca s-ar realiza o ecranizare, cred ca l-ar intrece serios!
„In alta viata” este o carte pe care am citit’o o singura data si atat. Care m-a facut sa visez extrem de frumos in seara in care am terminat-o. Care mi’a daruit o doza zdravana de optimism, intr’o faza in care mi-l pierdusem de mult si nici macar nu stiam 🙂 Levy impleteste armonios romanticul ( atentie, cel nesiropos), cu actiunea, investigatia, drama, dar si umorul. Mai multe nu va spun! Sper ca v-am facut suficient de curiosi incat sa dati o tura la biblioteca/librarie si macar sa rasfoiti un pic paginile cartii. Merita!

La lumina durerii care il gatuia, descoperi ca viata era mai puternica decat arta lui.

-Imi place cerul, spuse ea, orasul e cu totul altfel cand e frumos afara.
-Taica-meu imi zicea ca atunci cand o femeie vorbeste despre vreme, incearca sa evite alte subiecte, ii raspunse Jonathan.
-Iar mama dumnevoastra ce spunea?
-Ca atunci cand se intampla asa ceva, ultimul lucru pe care trebuie sa-l faci e sa atragi atentia asupra acestui lucru.
-Mama dumnevoastra avea dreptate!

Sa iubeste, sa urasti, inseamna sa-ti fauresti viata in loc sa stai s-o contempli. Sentimentul nu moare niciodata!

Te iubesc, fara sa stiu cum sa ma opresc din a te iubi, fara sa stiu nici cum, nici de ce. Te iubesc asa, pentru ca nu stiu altfel. Unde nu esti tu, nici eu nu mai sunt..

 

Despre carti si seriale

Imi cer scuze ca ma apuc de „temele pentru acasa” atat de tarziu, doar ca pana acum am fost busy cu alte chestii si chestiutze ( lucruri minore dealtfel dar care ocupa mai mult timp decat credeam). Daaaar nu am uitat de intrebarile la care trebuia sa raspund, asa ca here i go :D.
Prima leapsa vine de la KirstDay ( pe care nu-mi vine sa cred ca n-am avut-o la blogroll pana acum, nu stiu unde mi-a fost capul :”> ) care ma cam baga in ceatza in ceea ce priveste serialele..De ce spun asta… nu ca subiectul mi-ar fi neclar, dar…telenovelele intra in categoria asta?! 😆 stiu ca o sa radetzi, mai ales baietzii, dar eu chiar ma mai uit la cate o chestie de genul. Niciodata nu am urmarit 2-3-4 telenovele in paralel; timpul nu-mi permite si rabdarea mea are o limita scurta. Dar mereu m-am uitat la cate un serial latino-american, iar cele pe care le-am urmarit cel mai recent sunt „Fara sani nu exista paradis” ( a fost educativ, sa stiti ..siii mi-a ridicat cateva intrebari bunicele 🙂 ) si „Cameleonii” ( mai mult pentru 2-3 actori dragutzi, recunosc). Apoi am inceput sa urmaresc si serialele romanesti… din nou, putetzi sa radetzi pana cadetzi de pe scaun, dar unele au fost chiar reusite. Nu vorbesc despre „Numai iubirea” sau „Pacatele Evei”; regizorii nostrii erau destul de neexperimentati. Dar tot din cauza actorilor, am inceput sa urmaresc acum ceva timp „Inima de tigan” ( care nu a reusit sa-mi schimbe opiniile despre rromi), „Regina” (Diana Dumitrescu a fost eleva a liceului „George Calinescu”, unde invatz eu si am vrut sa vad ce e de capul ei) si mai curand, „Aniela” ( care mi-a lasat o impresie destul de buna: actori pe masura, plus societatea anilor 1900 care chiar mi-a placut). Asa, acum hai sa trecem la lucruri serioase. Intr-un timp am urmarit „Friends”; fostul meu prieten era innebunit dupa serialul asta si a reusit sa ma molipseasca si pe mine. „Sex and the City” era la ordinea zilei acum cativa ani buni; imi amintesc ca se difuza destul de tarziu, mai pierdeam episoade dar nu ma lasam :lol:) si mai noua obsesie, „Desperate housewives”, pe care il urmaresc de ceva timp.
Asaaaa…acum sa trecem si la a doua leapsa de la Nice care este mai pe placul meu, avand in vedere faptul ca fara carti nu pot sa respir.
1. Cate carti ai citit pana acum in 2010?
In afara de cele pentru bacul la romana si la filosofie, am citit vreo 15 ( nu ma invidiatzi, eu am destul timp pentru lectura, de la anul s-ar putea sa ma limitez doar la bibliografia pentru facultate).

2. Cate carti de fictiune si cate de nonfictiune?
Vreo 2 fictiune si restul nonfictiune.

3. Care e proportia de scriitori barbati vs. femei?
Oi fi eu feminista, dar din toate cartile pe care le-am citit in 2010, doar 3 autoare sunt femei. Restul…deh, barbatii la putere!

4. Care este cartea preferata citita in 2010?
Amelie Nothomb – „Dictionar Robert de nume proprii”

5. Care este cartea care ti-a placut cel mai putin in 2010?
„Slam” de N. Hornby. Am terminat-o in 2 ore…bine, este si o carte superficiala dupa descriere si titlu. Era vorba despre un pusti de 16 ani care urma sa aiba un copil cu prietena lui de aceeasi varsta. In timp ce citeam cartea, mi s-a parut interesanta dintr’un singur punct de vedere: descria gandurile si sentimentele unui baiat care lasa o fata insarcinata. Stiti ca de obicei se dramatizeaza numai pe seama fetei gravide…

6. Care e cea mai veche carte citita?
„Cercul mincinosilor”, care reuneste povesti si povestiri din toaaata lumea, de la inceputurile ei pana in prezent ( chiar vi-o recomand, este plina de istorisiri filosofice).

7. Dar cea mai noua?
Alice Nastase – „Dragoste ca un bonsai”

8. Cel mai lung si cel mai scurt titlu?
Cel mai lung ar fi „Cum m-am lasat de gandit: un mic tratat pentru intelectuali frustrati” ( saau ceva de genu’), iar cel mai scurt „Slam” ( asta daca nu iar in seama „Ion” de Rebreanu).

9. Cate carti imprumutate de la biblioteca?
Foarte multe…majoritatea.

10. Cate carti citite sunt traduceri?
Cam toate..exceptie fac doar vreo 2.

11. Care e cel mai citit autor anul acesta?
Imi place diversitatea :D.

12. Care e personajul principal din cartile citite de pana acum?
N-am sa uit niciodata de Soni, din cartea cu acelasi nume scrisa de Andrei Ruse.

13. Ce tari ai vizitat prin cartile citite?
Macar asa sa fac si eu o calarie pe toate continentele 😆

14. Ce scriitori descoperiti in 2010 ai vrea sa citesti mai mult?
Pe Martin Page nu l-am descoperit acum, dar de-abia astept viitoarea lui carte.

15. Ce carte nu ai fi citit daca nu ti-ar fi fost recomandata?
„Despre ploaie”…daca nu ar fi ridicat-o prietenele mele in slavi, nu m-as fi apropiat de ea ( stupid me). Adica…cine naiba ar fi vrut sa citeasca ceva despre ploaie?!

16. E vreo carte a carei lectura iti pare rau ca ai amanat-o?
Daaa, din pacate destule 😦 nu imi permite timpul, nu de alta..

Ofer atat prima leapsa cat si a doua celor care doreasc sa ne impartaseasca cateva seriale preferate sau carti citite.