Hai cu dreptu’

Cred ca este prima data, dupa o perioada buna de timp, cand incep si eu saptamana bine! Si stiti ce e ciudat? Ca nu am avut parte de mare lucru sau de ceva extraordinar de important…dimpotriva, a fost un lucru chiar marunt, dar de efect, pentru ca a venit din partea cuiva la care nu m’as fi gandit niciodata 🙂
Eu merg la liceu cu maxi taxi, clasicul 305. In 4 ani de liceu, m’am saturat la cate ture du’te-vino am dat cu el… Ce ma enerveaza cumplit la promenadele astea, sunt soferii, care mai de care mai ciudati, mai afurisiti, mai obsedati de bani si de clienti. Si cum anul asta mi s’a umplut paharul, am facut si scandal de cateva ori. In toamna, afara ploua cu galeata si eu era intr’o situatie delicata iar imbecilul de sofer, vazandu’ma cu abonamentul in mana, se uita la mn, bombane ceva si merge mai departe, in conditiile in care maxi’ul era aproape gol! Acelasi nenorocit refuza sa opreasca iarna, cand erau -20 de grade si un maxi venea o data la juma de ora ( bun si atunci!), pentru ca m’a vazut ca am iesit de la liceu, deci: elevii = abonamente ==> nici un profit pentru el.Evident, am facut ditamai plangerea…Concluzie: toti soferii de maxi sunt nesimtiti!
Dar acum un an am dat peste acest exemplar masculin mai in varsta decat mine ( aproximativ la vreo 30 de ani), care imi multumeste cand ii dau biletul, care imi raspunde la salut si ma soarbe din priviri cand urc sau cobor, fara sa faca comentarii penibile :). Si cred ca in general se poarta frumos cu toata lumea, asa cum ar trebui…Revenind la povestea mea, astazi m’am urcat in maxi ca de obicei. Aveam o afurisita de teza la istorie pentru care recunosc solemn ca nu m’am pregatit, intrucat materia imi displace grav! :-L Mai aveam 5 minute si ajungeam la liceu cand…ce sa vedetzi? Inainte cu 2 statii de liceul meu, soferul vede un alt maxi in fatza unui fast food si trage si el pe dreapta! Si isi comanda omu’ un kebab, asteapta, isi ia si o cafea, se intinde la barfa…la dracu’, deja se sunase si eu aveam teza! Cand il vad pe soferul celuilalt maxi ca iese din fast food: dulcicul de care va spuneam! Imi face semn sa cobor din maxi; prima data, nu m’am prins, am vazut ca alte 2 fete s’au ridicat dar el a aratat doar catre mine. Da, fiind paranoica, m’am speriat, dar am coborat.
-Hai urca la mine! ( maxi’ul era gol)
-Uhm…sa va dau alt bilet?
-Nu, nu e nevoie. Colegul meu o sa mai stea inauntru, asa ca te duc eu…Nu am vrut sa intarzii la ore..
Mi-a picat fatza…
In juma de minut am ajuns si cand am coborat, i’am multumit din tot sufletul; mi’a zambit la fel si m’a privit lung, pana cand am traversat.
Nu e mare lucru, nu e nici macar un barbat extraordinar de frumos si clar nu ma intereseaza…Dar gestul lui m’a surprins foarte placut, in conditiile in care toti colegii lui sunt niste magari iar restul soferilor nu stiu decat sa fluiere si sa urle la noi din mashini… Baiatu’ asta are un 10 din partea mea. Cu felicitari chiar!

 

5 serii a cate 20?!

Ok, dupa lupte seculare ce au durat luni de zile, m-am dus in sfarsit la sala 🙂 nu pentru ca as avea cine stie ce nevoie, ci pentru a indeplini dorintza tatalui meu, care vrea sa incerc la Academia de Politie. In afara de faptul ca nu aud nici o chemare dinspre asa ceva, ba chiar as putea spune ca sunt surda si oarba cand vine vorba de politzisti, am zis sa las de la mine si sa incep pregatirea fizica ( aia teoretica mai merge cum-necum). Dar degeaba las eu de la mine, daca nu lasa si corpul meu 😆
M-am rugat de 2 luni de a mea sora sa vina cu mine la sala si a tot dat’o de perete. Evident ca daca mi-ar spune si mie o nebuna sa merg de 5 ori pe saptamana sa transpir ca un porc as spune PAS! Dar dupa ceva timp, m-am decis sa merg singura. Ieri cand am fost sa-mi fac abonamentul, de-abia mai nimeream iesirea, fiind cu gatul intors catre niste baietzi care nu erau nici atarnatzi dar nici pachete de muschi 🙂 ci doar asha, un pic creionatzi…stiu fetele la ce ma refer. Si de-abia asteptam ziua de azi …
Eh, acuma… plec eu pe la 11 la sala si am pretentzia sa imi iau un antrenor personal, ca ce mama naibii, doar nu cunosc locul si aparatele. In plus, nu am mai facut efort de la sfarsitul verii incoace, asa ca m-am gandit sa o iau ushor si sa nu fac de capul meu. Doar ca pe la 12 jumate cand am plecat, eram atat de distrusa, incat am asteptat in fatza salii sa vina un taxi si sa ma duca acasa, adica la 2 statii distantza 😆 Antrenorul, oricat de dragutz si de bun in draci ar fi fost, tot m-a facut sa vad dublu dupa nu stiu cate serii la aparatele de fortza. Si cand ma gandesc ca peste cateva saptamani vrea sa ma puna si la regiiiim 😦 unde era vremea aia cand faceam 5 serii a cate 20 de patratzele de ciocolata si niste Cola in pauze…?:-< Apuse au fost…