Asa incepem noi mereu. Si nu stiu cum de nu ne-am obisnuit pana acum sau cum de nu ne-am gandit ca asa vor sta lucrurile si in privinta mutarii la Bucuresti…
Deci da, ne-am luat-o in barba inca din prima zi, dupa cum urmeaza . Si s-o iau de la capat, cu toate de
taliile povestii. Vedeti voi, apartamentul in care stam noi e destul de vechi. Proprietara a schimbat paturile, a pus parchet si faianta, a facut unele mici schimbari, dar mobila tot din anii 1900 ramane ( noua ne place) si alte alea pe langa, care nu sunt mereu la suprafata. De exemplu, tzevile noastre de la baie: batrane, obosite. A fost suficient ca baiatul care ne-a instalat chiuveta sa scape 2 particule de moloz, ca am si reusit sa inundam vreo 3 vecini. Da, chiar din prima noastra seara aici. Si cam asa ne-am trezit noi, miercuri, pe la ora 19:00, cu administratorul si cu vecinul de la 4 ( intamplator instalator) gramada peste noi. Scandal, probleme, noi speriate. Oamenii examinau situatia; au ajuns la concluzia ca tzevile sunt de inlocuit. Telefoane la proprietara. Si de parca nu ne era de ajuns, nebunul de la 5, un mos alcoolic, intra in casa noastra fara sa bata la usa ( usa era descuiata pt ca eram deja cu alti vecini la noi 😆 ) si incepe sa urle.
Va dati seama de consecintele acestei povesti, nu? Nervi, frica, paranoie si mai mare. Toata noaptea am auzit numai zgomote, am adormit foarte tarziu. Aveam impresia ca cineva forta usa, pentru ca nici butucul nu e prea zdravan. Si pe langa asta, noi nu suntem obisnuite cu zgomot de lift, de gunoi aruncat la ghena pe la 22:00 si nici cu vecini care au TV-ul dat la maxim. Urat tare…
Joia care doar ce a trecut a fost una dintre cele mai urate din viata mea: curatenie, curatenie si iar curatenie! Am frecat toata baia si bucataria, am maturat si aspirat de vreo 2 ori si am scapat de tot praful din casa. Si credeti-ma,a fost destul! Mai ales ca am avut muncitori in casa din cauza panaramelor de tzevi…Evident, a aparut din nou si vecinul de la 5 cu scandalul. Si mama lui de nesimtit, iar n-a batut la usa! Asa ca ne-am luat de el…pai ce-i cu debandada asta?! Ce, intra in casa noastra ca pe tarla lu’ ta’su? 😆 Spre surprinderea noastra, ceva mai tarziu, a revenit ca sa isi ceara scuze. Exact, domnule! Nu te pune cu noi, suntem Desperate…Students! 😆
Deci de-abia vineri am iesit si noi prin oras. La Carturesti, pe Regina Elisabeta, am vizitat si vreo 2 mall-uri :”>. O sa luam la rand toate obiectivele “culturale” de genul . Timp este, bani sa avem! De fapt, ne-am prinde bine si cateva ore in plus, intrucat acasa nu vom avea net decat peste vreo 2 saptamani…Pana atunci, va citesc din Plaza Mall, cu o Cola in fatza. Promit ca nu voi mai lipsi mult din peisaj!
P.S: sunt sigura ca toata povestirea asta ii suna cunoscut DianeiEmma 😆
02/10/2010
Cu dreptu’ peste stangu’ – ca intotdeauna!
Posted by Chocolate Follie under Din cotidian | Etichete: apa, apartament, bloc, Bucuresti, casa, instalare, mall, mutare, teava, vecini |[43] Comments
02/10/2010 at 8:10 PM
[…] Cu dreptu’ peste stangu’ – ca intotdeauna! Sat Oct 02, 2010 21:00 pm Asa incepem noi mereu. Si nu stiu cum de nu ne-am obisnuit pana acum sau cum de nu ne-am gandit ca asa vor sta lucrurile si in privinta mutarii la Bucuresti… Deci da, ne-am luat-o in barba inca din prima zi, dupa cum urmeaza . Si s-o iau de la capat, cu toate de taliile […] […]
02/10/2010 at 8:53 PM
numai voi puteați să pățiți ceva de genul ăsta :)))
03/10/2010 at 9:07 PM
Esteeee?:> suntem pline de noroc ca broasca de pene!
03/10/2010 at 10:30 PM
v-ați gândit să jucați la loto?
03/10/2010 at 10:58 PM
Nu =)) nici carti nu jucam prea des… nu cred ca as accepta niciodata provocarea de poker pe dezbracate 😆
02/10/2010 at 9:35 PM
Sweetie, stai ca acusi ajung, si-o sa fim 3 fete care stau in Mall cu 3 Cola in fatza. =))
02/10/2010 at 10:45 PM
Nici nu vreau sa-mi închipui ce era acolo 😆
02/10/2010 at 11:24 PM
Saracutele de voi.. stiti ca veti rade de clipele astea peste 3-4 ani, cand terminati facultatea. Stim ca stiti. 😛
03/10/2010 at 9:06 PM
Deja radem..si nu au trecut decat 2-3 zile =)). Dar vorba aia…e bine sa se mai intample si lucruri mai putin placute, ca sa putem construi tot felul de amintiri 🙂
02/10/2010 at 11:28 PM
Dincolo de nervii pusi la incercare si eforturile suplimentare depuse, aceasta va ramane o amintire de care iti vei aduce mereu aminte cu drag, o vei povesti cu pasiune cand se vor ivi situatii ce necesita istorisiri.
Mie mi-a placut si cred ca, intr-un fel, si voua. Privim intotdeauna partea plina a paharului 😀
Mult succes!
P.S.: viata de studenta nu se compara cu nimic altceva! ❤
03/10/2010 at 10:36 PM
Da, iubita :* doar ca o sa dureze pana o sa iti studiez bloguletzul, stau cam prost cu netul 😦 insa promit ca o sa te vizitez! :*
03/10/2010 at 10:38 PM
Scuze, era pentru Miss S :”> nebunie mare cu netul, nu mai stiu unde sa scriu mai intai 😆
04/10/2010 at 7:16 AM
Nu-i problema.
03/10/2010 at 8:27 AM
@Delia: să fie ”fetele cu 3 Cola în față” și să nu fie ”fetele cu 3 Coca(lari) în față :)))))
03/10/2010 at 9:05 PM
Bleaaah! No way! 😆 suntem fete cuminti si serioase! :”>
04/10/2010 at 12:59 AM
@ creve : Am alergie la cocalari. 😆
04/10/2010 at 8:24 AM
Buuuuun 😛 I just wanted to be sure :))
03/10/2010 at 10:42 AM
Vai… dar ce cunoscută. 😀
Și eu am schimat țevile aproape din start. :)) A durat vreo 2-3 luni la mine, dar cand au inceput, mi s-a spart aia de apa calda la baie noaptea. Inundatie. La bucatarie mi-a pocnit principala din dreptul meu. Apoi aia de apa rece de la baie… cauta instalator… pfff… bine ca la mine nu exista faza cu întreabă proprietarul/-a… dar eu eram si singură în treaba asta deci mă panicam.
Din fericire la curățenie n-am stat, a venit mama cu o lună înaintea mea și s-a ocupat de tot. 😀
Dar la mien a fost în primele zile cu cărat frigidere si masini de spalat la 3, canapeaua noroc că au urcat-o ăia de la transport…
Câte și mai câte…
Chiar mi-a plăcut să citesc!
Distracție plăcută în continuare.
03/10/2010 at 9:04 PM
Ooooh, dar ce distractie, nebunia naibii! 😆 speram sa nu mai avem parte si de alte probleme de genul..oricum se pare ca inundatiile sunt la ordinea zilei pe scara asta. Ieri ne-a cautat o vecina de la 5 sa ne intrebe daca avem nr de telefon al vecinului de la 6…ca o inundase :lol:.
03/10/2010 at 9:08 PM
Țevăraie proastă din pexal…
Nu o să fie ultimele. Dar te onbișnuiești în timp.
03/10/2010 at 11:16 AM
Salut, m-ar interesa un link exchange-dat fiind ca te citesc de multisor si-mi esti tare simpatica
Astept o confirmare de la tine, moment in care te voi adauga la sectiunea „ador”:”>
Pupici, o zi buna,
Miss S
03/10/2010 at 11:24 AM
Bine ai venit în Bucureşti! Obişnuieşte-te cu astfel de întâmplări! :))
03/10/2010 at 9:01 PM
Da, a fost o primire…”calduroasa”:lol:
03/10/2010 at 1:10 PM
Desperate…students, desperate measures :)) Bine ca ati avut curaj sa infruntati vecinul intrus de la 5 😀
Multa bafta maine in prima zi de facultate!
03/10/2010 at 9:01 PM
Pai mama lui de vecin, nu se pune el cu noi! 😆
Saru’mana, Loo! :* sa imi tzii pumnii :-s
03/10/2010 at 8:05 PM
Gata tu scumpa ca a venit salvatorul vostru … DEEEELIA!! :)) Si in curand vin si eu, cu reteta speciala pentru voi, stii tu. :))
Ma bucur ca te-am auzit raraici mic si scump. 😀
03/10/2010 at 9:00 PM
Miau miau miau :* Daaa, a venit si Delia 8-> suntem cele mai fericite, de cand o asteptam! Si de-abia asteptam sa ne vizitezi si tu :> te primim cu bratele deschise! :*
05/10/2010 at 10:38 PM
Vai, va bat de va bagati la petrecere in pijamale de bloggerite inainte fara mine!!! :-w
05/10/2010 at 10:42 PM
pai… tu cand vii? sa iti iei sosoni grosi ca-i frig!
03/10/2010 at 9:37 PM
Si cu mancarea facuta, stiu. :)) va pup fericitelor. :*
03/10/2010 at 10:49 PM
Ce articol amuzant, ce de amintiri frumoase, sunt singura, vei colectiona din Bucurestiul cel plin de surprize. 🙂 Pana la urma, toate se rezolva, tevile, curatenia, curiozitatea si impetuozitatea vecinilor, daca ai apa calda(eu de-o viata o tot astept si nu mai vine)nimic nu poate sta in calea fericirii tale. 🙂 🙂
04/10/2010 at 8:28 PM
:))) welcome…. to hell! in ce cartier stai?
04/10/2010 at 8:48 PM
Militari, hun 😆 e binishor…inca nu am iesit seara din casa si de-asta spun ca deocamdata e ok :”>
04/10/2010 at 9:04 PM
Ce aproape ești de facultatea mea…
04/10/2010 at 10:16 PM
uuuuh! diamentral opus- eu is in titan! dar ti-am pus gand rau la o iesire printr-un w\e :))
04/10/2010 at 10:27 PM
Parca mai era si Nice prin zona asta. 😆
Pai asta inseamna ca trebuie sa vina ciocolata la noi… 😀
05/10/2010 at 6:21 PM
Mai, vin unde vreti 😆 numai sa fiu libera…dar in weekend cred ca voi fi free mai mereu :d
05/10/2010 at 7:13 PM
azi nu sunt fresh. am ajuns la urgente, am stat cu perfuzie, ce sa mai.. o minunatie! dar facem cumva si ne miscam fundurile in peisaj cat de curand; poate se mai duce pe apa sambetei si vremea asta superba!
05/10/2010 at 11:12 AM
Don’t worry be happy…
asta e morala nu :D?
05/10/2010 at 12:06 PM
Foarte amuzant articolul.Eu sunt de 2 ani in bucuresti,si nu am vizitat nici un obiectiv”cultural”:”>(rusine mie)Mi-am propus sa o fac,sper sa am si cu cine.Militari-ul nu este atat de departe de mine(vreo 30 de minute cu ratbul)…:D..merg in fiecare joi in militari,la meditatii(rusine mie,din nou,ca nu am invatat la timp).
05/10/2010 at 6:20 PM
Nu stii ce pierrrrzi 8-> Uite, daca nu gasesti partenera de cascat ochii din oras, poti sa ma iei pe mine, dar saptamanile viitoare…mai am multe de invatat despre oras, metrouri, strazi :”>
05/10/2010 at 8:14 PM
Tu propui cafele și plimbări cu toată lumea… dar efectiv, efectiv, când le faci. 😆
Eu una te aștept. 😀
30/11/2010 at 11:54 PM
[…] auzeam pana si ecourile batailor inimii ( da, eram foarte speriate). Nimic nu ne parea in regula, totul parca era asa de greu si de nou, dar intr-un sens infricosator. Acum o jumatate de ora ne-am intors din oras razand in hohote, pe fundal ploios, evident. Parca […]