Ce pot spune…A venit si ultima zi de vara…Doamne, acum 3 luni nici nu stiam unde voi fi si ce voi face…cum e viata asta…:) Reciteam ce am scris aici, pe 1 iunie si nu ma indur sa deschid arhiva acestui anotimp. Sa-mi trag doua palme daca am curaj! Mi’e ca o sa am impresia ca am trecut prin prea multe si ca o sa ma umfle plansul.
Stiti ca de obicei, cand se lasa cortina, eu mai fac un bilantz. De data asta nu ma simt in stare. Zic doar ca a fost greu greu greu, dar si frumos. Si sincer, stiu ca greul incepe de-abia din toamna, stiu ca va fi mai rece, mai strain totul…dar eu sper ca lumea sa nu fie chiar atat de rea pe cat se spune si eu atat de ghinionista pe cat ma stiu :).
La final de vara am primit niste premii care ma indulcesc un pic in perioada asta. Ma bucur ca Nice si Dragos se gandesc mereu la mine si ma flateaza faptul ca Twisted Chocolate ma pune cap de lista si la cadouri, si la lepse. Imi cer scuze ca am vazut tarziu premiul acordat si de Cami si sper sa ma ierte :*. De data asta, nu am sa mai nominalizez persoanele care primesc acest desert. Pentru ca trece luna august, trec zilele calduroase si toata lumea trebuie sa intre cu ceva frumos in noul anotimp. Asa ca, bloggeri sau simpli cititori, poftiti de serviti cateva prajiturele! Meritati pe deplin!
Imi cer scuze fetelor, dar am sa trec si peste partea cu „10 lucruri care imi plac”. Sigur am mai scris asta pe undeva, dar rabdarea este o virtute pe care eu nu am, deci…articolul acela va ramane un mister pana cand un curios il va cauta :). In schimb, mi s-a parut interesanta o leapsa de la Twisted Chocolate, peste care nu pot trece cu vederea. Ce am in minte acum? Dar voi ce aveti? Doritorii sa ia tastatura in brate si sa ii dea drumu’!
Lasagna si Mousse de ciocolata – mi le pregateste mami cand vrea sa ma rasfete. Si ii iese de fiecare data! Ma bucur atat de tare in unele momente ca nu sunt o pitzi care tine la fiecare gram al ei… de sambata incoace, functionez numai pe baza acestor doua preparate :”>.
Diminetzi de vara/de toamna – le ador! apa rece ca gheatza sau ceaiutz cald, in functie de perioada. Trec unele, vin altele…
Bucuresti – ma asteapta si il astept! Sunt dornica sa cunosc, sa invatz, sa umblu, sa vad. Odata ajunsa acolo, o sa va povestesc si mai multe si o sa va dau si mai multe poze de criticat! 🙂
Vise – am mai multe decat oricand. Ah da! Si planuri, si asteptari…din toate punctele de vedere! Trag aer in piept si o sa vi le povestesc pe toate la momentul potrivit.
„Siento que te conozco ase tiempo” – o ascult acum. Am melodia asta de acum 6 ani si am regasit’o recent. E pe repeat, inchid ochii si ma gandesc.
P.S: petreceti aceasta ultima de vara cat mai frumos! incercati sa nu stati tristi si sa faceti ce va place! Ca sa avem ce povesti in zilele grele de iarna, cand o sa stam inzapeziti in case.
31/08/2010 at 1:12 AM
[…] Inchidem paragraful… Tue Aug 31, 2010 1:55 am Ce pot spune…A venit si ultima zi de vara…Doamne, acum 3 luni nici nu stiam unde voi fi si ce voi face…cum e viata asta…:) Reciteam ce am scris aici, pe 1 iunie si nu ma indur sa deschid arhiva acestui anotimp. Sa-mi trag doua palme daca am curaj! Mi’e ca o sa am impresia […] […]
31/08/2010 at 6:12 AM
@ Chocolate, dar a dat bine melancolia in tine….nu mai vrea sa treaca. Lasa….vara sa stii ca va fi si la anul, acum e cazul sa ne bucuram de beneficiile toamnei. Si tu nu te uita in gura lumii. Oameni rai bucurestenii? Cine, noi??
01/09/2010 at 10:40 PM
Sa stii ca a inceput sa imi treaca 🙂 asa, putin cate putin. Ar fi chiar ciudat daca mi-ar trece deodata 😆 si fac exact ce imi spui tu, ma bucur de beneficiile toamnei, pentru ca sunt destule!
Dar sa stii ca nu ma refer doar la bucuresteni! ca multi locuitori ai capitalei vin din alte orase, e un adevaral mozaic social si cultural acolo 🙂
31/08/2010 at 9:21 AM
Cred ca melodia asta prima oara tot pe la tine am auzit-o, Doamne, e superba! 8-> Merge pe o dimineata ploioasa ca asta… O pune pe fesibuc, sa stiiiiii :))
01/09/2010 at 10:41 PM
Ma bucur ca iti place >:D< pune'o unde vrei tu!
31/08/2010 at 9:46 AM
Mă bucur că ţi-a plăcut leapşa:)
Ultima zi de vară cam conspiră cu cele de toamnă,dar e ok,personal am muulte amintiri de vara asta:)
01/09/2010 at 10:42 PM
Cu totii avem multe amintiri din vara asta, mai placute sau mai neplacute…si cu totii ne vom aminti de zilele caniculare pline de nebunie, cand afara vor fi -10 grade si vom sta inchisi in casa din cauza zapezii 🙂
31/08/2010 at 10:19 AM
Ai toate motivele din lume sa fii entuziasmata. Te astepta o viata noua, plina de neprevazut, de culori si arome de tot felul. Simt ca te citesc de-o viata, tu parca intineresti pe zi ce trece, iar eu…dimpotriva.
01/09/2010 at 10:44 PM
Ma bucur ca simti ca ma citesti de o viata, dar… cum adica eu intineresc si tu imbatranesti? :-w nu e adevarat! ne citim reciproc, crestem impreuna si daca ne permite tehnologia, poate si imbatranim impreuna! 🙂 fiecare varsta are frumusetea ei, care nu trebuie umbrita de micile dezavantaje
31/08/2010 at 11:57 AM
ti-l lasasem si eu, da’ tu n-ai vazut:((
31/08/2010 at 12:03 PM
Imi cer scuze, Cami 😦 uite acuma trec si pe la tine >:D<
31/08/2010 at 1:01 PM
gata, te-am iertat:P
>:D<
01/09/2010 at 2:53 PM
Asteapta momentele frumoase, împarte-le cu cei dragi si bucura-te cat poti tu de tare.Cam asta era sfatul pe care mi l-ai spus si tu acum cateva zile.
Pe oriunde te vei duce sa stii ca vei gasi si prieteni, uneori cei care te ajuta sunt tocmai cei la care te asteptai mai putin.Daca e sa împartim oamenii în buni si rai (mie nu îmi place sa-i împart asa, dar fac o exceptie) gandeste-te ca ei sunt peste tot.Cand vor fi într-un loc numai oameni cu suflet bun si în altul cei cu suflet rau, atunci nu ne vom mai afla pe pamant.
Învata sa privesti si în urma,fara teama, de fiecare data cand simti nevoia, pentru ca prezentul e materializarea dorintelor tale din trecut.Iar tu ai reusit sa le transformi în realitate, daca nu pe toate, cel putin o buna parte din ele.Am vazut ca ai multe planuri si vise pentru viitor,cred ca vor fi si ele pe masura asteptarilor tale,doar sa nu renunti.
Remarc si melodia din Clona.Si sper sa nu gresesc.Parca înca îl mai vad pe Lucas strigand dupa Jade printre ruine.Serialul ala mi-a marcat copilaria…
01/09/2010 at 10:45 PM
Si mie, sa stii…”Clona” m-a facut sa ma indragostesc de cultura arabe si de traditiile lor, de muzica, de mancarea orientala 🙂 Am vazut serialul de vreo 2 ori si daca l-ar mai difuza inca o data, nu l-as pierde!
01/09/2010 at 2:56 PM
Am uitat sa multumesc pentru prajiturici, esti o gazda buna ca întotdeauna!