Am citit la Nice un articol zilele astea care m-a lasat cu gura deschisa, nu neaparat din cauza subiectului, ci mai degraba din cauza faptului ca exact in perioada asta vroiam sa va recomand si eu aceeasi carte – „Plansul lui Nietzsche” de Irvin D. Yalom. Si chiar ma gandeam cum e posibil sa am mai multe in comun cu persoane pe care nu le-am vazut in viatza mea, decat cu altele pe care le intalnesc zilnic prin oras, pe la cafea…Am aflat ceva mai tarziu ca articolul a fost scris de fapt de catre Dragos, care nu vrea in ruptul capului sa-si faca blog, dar noi nu ne suparam, atata timp cat ne mai lasa cate un post scris de el :d.
Mie cartea mi-a tot fost recomandata de o prietena care imi spunea ca e potrivita pentru zodia mea…intr’adevar, scorpioancei din mine i-a facut o placere deosebita sa petreaca macar o jumatate de ora pe zi cu ochii in acele pagini.
Si cum spuneam, AICI gasiti un rezumat perfect al cartii; eu nu mai am nimic de reluat, nimic de completat, Dragos a facut o treaba excelenta. Insa, in dulcele meu stil…”ciocolatzesc”, nu ma pot abtzine sa nu va scriu cateva citate care mie mi-au placut enorm. Asta pentru ca am tot spus cat de mult il admir pe Nietzsche si pentru ca am descoperit printre voi fani de-ai lui, ca sa zic asa.
Singurul meu sfat inainte de a citi „Plansul lui Nietzsche” este acela de a-i fi citit cateva opere ale filosofului in prealabil sau macar o sinteza a conceptelor sale; altfel riscati sa-l luatzi drept un nebun de proportii. Nu ca ar fi fot complet sanatos, dar omul a fost un geniu🙂 Asa ca, here i go:
1. Citate din „Plansul lui Nietzsche”:

Speranta e raul final.

Gandurile sunt umbrele simtamintelor noastre – intotdeauna mai intunecate, mai goale, mai simple decat acestea.

Nimeni nu moare vreodata din cauza unor adevaruri fatale in zilele noastre – exista prea multe antidoturi.

Asa cum oasele, carnea, intestinele si vasele de sange sunt invelite intr-o piele ce face suportabila infatisarea omului, tot asa agitatiile si pasiunile sufletului sunt infasurate in vanitate; ea este pielea sufletului.

-Este atat de politicos!
-Da, are intotdeauna la el o prajitura pentru Cerber si este atat de temator incat considera pe oricine drept Cerber, si pe mine, si pe tine – aceasta este „politetea sa”.

Este mult mai bine sa te supui altuia decat sa-ti comanzi tie.

Pretinzi ca esti bun doar pentru ca n-ai gheare.

2.In „Genealogia moralei”, scrisa ca o completare pentru „Dincolo de bine si de rau”:

Exista oameni care isi pun sufletul de microscop.

Ma ascultase pana atunci si nu suporta sa ma auda tacand. Or, pentru mine, aici este mult de tacut.

Sufletul sau priveste in crucis.

Faptul ca mieii sunt suparati pe marile pasari de prada nu mira pe nimeni; numai ca nu exista nici un motiv de a le lua pasarilor de prada in nume de rau ca rapesc mieluseii. ( facand referinta la morala de stapan si la morala de sclav)

Nu vad nimic, dar aud cu atat mai mult.

A vedea suferinta iti face bine, a provoca suferinta iti face si mai bine.