Am gasit fragmentul asta intr-o carte si mi-a placut foarte mult. Spre rusinea mea, nu am citit „Tristan si Isolda” integral, din varii motive: nu m-a atras momentul in care se petrece actiunea, nici autorul, si poate ca nici corazonu’ meu nu ar fi suportat o poveste de genu’ :). Dar cu toate astea, simt nevoia sa impartashesc macar o bucatzica din ceea ce se vrea a fi o iubire frumoasa…Listen up:
„Sotul Isoldei, indemnat de curteni sa-si pedepseasca sotia infidela, o obliga pe Isolda sa jure, intr’o ceremonie cu public, ca i-a fost credincioasa. Juramantul trebuia sa fie facut pe mormantul unui sfant, care pedepsea imediat orice minciuna, ucigandu-l pe cel care rostea neadevarul. Isolda, femeia care bause licoarea iubirii vesnice pentru Tristan, avea de ales intre moarte si adevar.
Mormantul se afla dincolo de un curs de apa. Cand alaiul regal a ajuns langa rau, din multime a iesit un cersetor care s-a oferit sa o fereasca pe regina de neplacerea de a-si uda botinele. A luat-o in brate si a trecut-o peste ape. Desigur, cersetorul era Tristan, deghizat. Iar Isolda a jurat cinstit pe mormantul care n-ar fi iertat minciuna ca nici un alt barbat, in afara de sotul ei si de cersetorul acesta ce a trecut-o raul, nu a tinut-o in brate vreodata…”
Eu nu prea am stiut ce sa zic si nici cum sa interpretez mai bine scena asta. Adica am ramas cu privirea fixa in carte, fara cuvinte, si cu gandurile in alta parte, la fel cum am ramas de multe ori, si la fel de multe ori cum totusi am negat ca as fi aeriana si lipsita de replica :).
P.S: Fara nici o legatura cu ce am scris in restul articolului…care e treaba cu finalurile fericite? eu n-am trait nici unul pana acum…( asta in cazul in care am avut macar vreun inceput).Cum naiba se face ca la sfarsit, raman mereu singura cuc, pana cand se gandeste alt Fat-Frumos wannabe sa apara?! Am i the only one?! Luminati-ma, va rog!
17/12/2009 at 1:36 AM
Am citit Fram ursul polar 🙂 … am ramas la fel ca tne cu gandu`n…
17/12/2009 at 11:16 AM
FINALURI FERICITE!!Grea asta din pacate .Consider ca sunt unul dintre aceeia care cauta ceva ‘adevarat’ in marea asta de minciuni colaterale si pana acum eu unu stiu doar un caz de happy end.’Intodeauna trebuie sa faci compromisuri’asta iti spun ei …ce iti spun eu de fapt nu sunt in masura sa iti dau sfaturi… urasc asta; ceea ce fac eu este sa caut in continuare acum de exemplu te-am gasit pe tine esti suuper interesanta si foarte foarte draguta :”>as vrea sa ne intalnim cumva dar ..nu stiu de am sanse :|.In fine cred ca in treburi destea trebuie sa ai si un pic de noroc ,eu unu in activitatea profesionala imi fac norocul dar pe plan sentimental sunt praf 0 .asta este 😐 dar sa revenim ca de obicei o melodie un classic as putea spune.JACCQUES BREL – Voir un ami pleurer Si pentru ca tot este frig afara si eu sunt intr-o perioada franceza ,sa spun asa iti recomand si un film sa te uiti la el :)UN HOMME ET UNE FEMME(1966)Miemi-a placut foarte mult numai bine
ps:sa imi spui de ti-a placut 😉
17/12/2009 at 12:10 PM
Pt Dima: sunt mandra de tine, Gaby :> n-ai plans cand Fram suferea?:(
Pt Florin: Si eu sunt total fucked-up pe plan sentimental, cu toate ca in restul activitatilor mele excelez 😀 asta e, nu potzi sa le ai pe toate…cat despre compromisuri…stii vorba aia …” i would do anything for love, but i won’t do that” 🙂 now really, nu am avut pt cine si cand am avut, nu a durat prea mult 😀 asa ca m-am resemnat 😀
17/12/2009 at 10:05 PM
Frumos citat.
Eu am citit si cartea Tristan si Isolda, am vazut si un film… cred ca aveam prima data vreo 13-14 ani. Ma impresioneaza povestea asta enorm… mai ales finalul filmului… era atat de bine jucat incat era inaltator de dureros..
17/12/2009 at 10:54 PM
Stiam eu de ce am evitat cartea asta…pe mine m-ar fi intristat grav :-<…
18/12/2009 at 10:55 PM
povesti :)) suna bine si frumos in carte. putin insa se reflecta in realitate… dar e placut pret de un vis… 🙂